31 octombrie 1989

Pe valea Bistriţei şi în Bacău au fost inaugurate noi blocuri şi cartiere de locuinţe. La Editura Politică a apă­rut deja "Cuvântarea la Plenara Consiliului Naţional al Ştiinţei şi Învăţământului", citită săptămâna precedentă de Elena Ceauşescu. Noi apariţii muzicale pe rafturile magazinelor de profil.


CREŞTEAU ORAŞELE ŢĂRII!
În municipiile şi centrele muncitoreşti de pe văile Bistriţei şi Trotuşului au fost construite 1.769 de apartamente în anul 1989, cu 269 mai mult decât prevedea planul. Şi în Moineşti, Buhuşi, Comăneşti, Târgu Ocna şi Slănic Moldova au apărut noi ansambluri de locuinţe cu dotările edilitar-gospodăreşti necesare. La Bacău se nu­meau "Bistriţa-Lac", "Mioriţei" şi "Ştefan cel Mare" (ulti­mul - "un adevărat «oraş în oraş», care urma să totalizeze peste 4.000 de apartamente, fiind prevăzut cu o zonă cen­trală în care va funcţiona un spital cu policlinică, uni­tăţi şcolare, spaţii comerciale şi de servire a populaţiei").


ECOU LA ECOU
Nici nu s-au isprăvit bine ecourile din presă la Cuvântarea Elenei Cea­u­şescu de la Plenara Consiliului Na­ţi­onal al Ştiinţei şi Învăţământului, că a şi apărut în librării, sub egida Editu­rii Politice. Degeaba cârteau scriitorii, mai ales tinerii poeţi din România, că nu li se publicau volumele depuse de ani în edituri.
O lucrare bună şi de interes - cum erau toate cuvântările politice şi lucrările ştiinţifice ale "To­va­răşilor" - apăreau imediat în tiraje de sute de mii de exemplare şi dis­pă­reau repede în rafturile bibliotecilor şi birourilor "tovarăşilor cu răspunderi". Asemenea cărţi împodobeau şi standurile româneşti la expoziţiile internaţionale. Traduse, publicate şi difuzate din bugetul naţional.


TIMP DE BILANŢ ŞI TERAPII DE GRUP
Conferinţele de dare de seamă şi alegeri par a fi în interpretarea gazetarilor adevărate şedinţe terapeutice de grup. La Întreprinderea La­mi­no­rul de Tablă Galaţi, delegaţii şi-au amin­tit de momentul 1969, când pri­mi­seră  titlul de "Erou al Muncii So­cia­liste". De-atunci încoace organiza­ţi­ile de bază din toate secţiile întreprinderii "şi-au afirmat din plin ca­pa­­citatea de organizare şi mobili­za­re", au oferit "exemple demne de mun­că dârză, dăruită, de abnegaţie mun­citorească".
După acest apogeu al stimei de sine, a urmat în algoritm şi cel al criticii şi autocriticii. Potrivit dării de seamă, analizând "cu exigenţă comunistă" rezultatele ob­ţi­nu­te până atunci, fruntaşii au apreciat că puteau fi şi mai bune "dacă s-ar fi acţionat mai decis pentru eliminarea unor lipsuri" precum aprovizionarea tehnico-materială sau respectarea disciplinei tehnologice.


CAMPIONII RICINULUI
În telegrame adresate "Tovarăşului", co­mi­te­tele judeţene Olt, Teleorman, Galaţi, Dâmboviţa, Vaslui, Vrancea, Neamţ şi Covasna ale PCR raportau terminarea recoltării porumbului şi obţinerea unor producţii medii de 27.300 kg, 27.000 kg, 23.800 kg, 23.350 kg, 22.900 kg şi, respectiv, 21.600 kg la hectar. Comitetele judeţene Mureş şi Ialomiţa ale PCR raportau încheierea recoltării sfeclei de zahăr şi realizarea unor producţii medii de 125.300 kg şi, respectiv, 114.300 kg la hectar. În judeţul Giur­giu, rodise bine ricinul - 6.100 kg la hectar. Iar roşiile din Vâlcea (111.270 kg la hectar!) au întrecut aşteptările.


NOUTĂŢI MUZICALE
În Bucureşti s-a redeschis clubul de jazz din cadrul Centrului de creaţie şi cultură socialistă "Cântarea Ro­mâ­niei" din Bucureşti. În desfăşurarea evenimentului, pe scena clubului au prestat nume cu greutate ale jazzului cântat pe plaiurile miori­tice: Anca Parghel, Johnny Răducanu şi Mircea Tiberian. Rămânând în sfera muzicii autohtone, presa anunţa apariţia a două noi discuri produse de "Electre­cord": Loredana Groza şi Gabriel Co­ta­biţă. "Cei mai în vogă artişti ai mo­men­tului" adăugaseră în palmares, fiecare în parte, cel de-al doilea LP.


CONTRIBUŢIE ROMÂNEASCĂ LA PATRIMONIUL LITERAR MONDIAL
UNESCO lansa un catalog de opere româneşti. Texte fundamentale, cu caracter filosofic sau istoric, poeme epice, legende, fabule şi epopei româneşti, note de călătorie, tratate de estetică şi piese de teatru însumau 850 dintre cele mai reprezentative opere. Tradusă în peste 70 de limbi, "colecţia are drept scop să contribuie la difuzarea internaţională a patrimoniului literar mondial", scria Ro­mâ­nia Literară în pagina de recenzii.


CENTRE CULTURALE ÎN PARAGINĂ
Sătenii din Silistraru, judeţul Bră­i­la, erau nemulţumiţi de modul în care era administrată singura instituţie de învăţământ din localitate. "În centrul satului Silistraru, există o clădire ce aparţine şcolii generale. O dată cu trecerea ireversibilă a timpului s-a degradat, rămânând doar umbra din impunătoarea clădire de altădată. Din păcate, zelul unor cadre didactice de a renova clădirea s-a lovit de inerţia factorilor din comuna Traian. Mai nou, acest spaţiu ce vrea să fie centru de cultură şi creaţie a fost reprofilat în loc de cazare. Atunci, unde se vor recreea tinerii după o zi de muncă?", se întreba Nicu Gagu, delega­tul locuitorilor din Silistraru, într-o scrisoare adresată revistei Flacăra.