Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La un an de la începerea lucrărilor pentru amenajarea unui nou lac bucureştean (Văcăreşti), pe platoul dinspre Şoseaua Olteniţei, proiectanţii de la Şantierul Naţional al Tineretului - Antrepriza 1 IACERD, "dădeau raportul". Vreme frumoasă, numai bună pentru muzeele bucureştene de a "culturaliza masele" prin vernisaje şi dezbateri. Un bilanţ al CPADM Mihail Kogălniceanu (jud. Constanţa), publicat în ziarul Dobrogea nouă, dezvăluia puţine "realizări în muncă" pe anul 1988.
SALUTĂRI LUI ALY YATA
În virtutea bunelor relaţii cu Marocul, Ion Stoian, ministrul de Externe român, onorase invitaţia la cel de-al V-lea Congres al Uniunii Socialiste a Forţelor Populare din Maroc. La nivelul secretarilor generali s-au schimbat şi mesaje. Nicolae Ceauşescu i-a trimis omologului său, Aly Yata, liderul Partidului Progresului şi Socialismului, "urări de sănătate, pentru a conduce partidul şi poporul".
RP UNGARIA, LA 44 DE ANIVERSĂRI
Se împlineau 44 de ani de când Ungaria se eliberase de sub "jugul fascismului", nimerit prilej pentru a mai atenua neînţelegerile cu Budapesta, care alimentau cu subiecte presa ocidentală. Nicolae Ceauşescu, alături de instituţiile de partid şi de stat, a adresat telegrame de felicitare omologului său maghiar. Traian Pop, ambasadorul României în Ungaria, a depus cu acel prilej coroane de flori la monumentele şi mormintele eroilor români aflate pe teritoriul de peste Tisa.
ŞEDINŢA APIMONDIEI, LA FINAL
La sediul Institutului Internaţional de Tehnologie şi Economie Apicolă, s-a desfăşurat ultima şedinţă a Comitetului Executiv al Federaţiei Internaţionale a Asociaţiilor de Apicultură (Apimondia). Participaseră la discuţii delegaţii din Marea Britanie, Belgia, Brazilia, Canada, Finlanda, Franţa, RFG, Italia, Iugoslavia, Spania, Ungaria, URSS. Oficiile de gazdă le-a făcut Gheorghe David, în calitatea de ministru al Agriculturii.
ŞANTIERUL LACUL VĂCĂREŞTI, LA UN AN DE EXISTENŢĂ
La un an de la începerea lucrărilor pentru amenajarea unui nou lac bucureştean (Văcăreşti), pe platoul dinspre Şoseaua Olteni-
ţei, proiectanţii de la Şantierul Naţional al Tineretului - Antrepriza 1 IACERD, "dădeau raportul". Drenul de conturat fusese terminat şi ecranul de protecţie se realizase în proporţie de 70%. Cu pământul cărat de pe fundul lacului trebuiau umplute atunci digurile. Existau şi alte puncte "fierbinţi", aproape de Podul Vitan-Bârzeşti şi în sudul lacului, pe malul dinspre Şoseaua Văcăreşti. De folos era şi experienţa acumulată la realizarea lacului Dâmboviţa. Două conducte alimentau cu întinderea de apă, străbătând 23 km, pe ruta Mihăileşti-Văcăreşti. 850 de brigadieri, aduşi din toată ţara, lucrau zi-noapte pe şantier. Prin rotaţie, judeţele patriei urmau să completeze efectivele de muncitori: aprilie-mai (Caraş-Severin, Bacău), iunie-iulie (Timiş, Cluj), august (Botoşani).
"EPOCA CEAUŞESCU" PE MAPAMOND
Potrivit oficiosului PCR, Scînteia, ziarele din lumea întreagă "lăudau" procesul de modernizare a României sub patronajul lui Nicolae Ceauşescu, politica pacifistă şi justeţea "tezelor şi orientărilor marelui conducător". Omagiau politica sa "umanistă", printre altele, "Pravda" şi "Sovetskaia Rossia" (URSS), "L'Orient Le Jour" (Liban), "El Dia" (Mexic), "Times International" (Nigeria) şi "The Statesman" (India). Nici vorbă despre atacurile presei occidentale la adresa regimului Ceauşescu, acuzat de declanşarea sistematizării satelor, dărâmarea bisericilor, asuprirea minorităţilor naţionale şi înfometarea populaţiei.
PRIMĂVARA LA MUZEE
Vreme frumoasă, numai bună pentru muzeele bucureştene de a "culturaliza masele" prin vernisaje şi dezbateri. La Muzeul Satului şi de Artă Populară, o expoziţie de patrimoniu pentru ţinutul Târnavelor a prezentat textile de interior, mobilier, costume, arhitectura zonală. Muzeul Literaturii Române a organizat, la rându-i, o dezbatere cu tema "Documente inedite referitoare la biografia şi creaţia poetului naţional". Au dezbătut pe tema operei eminesciene Alexandru Balaci, Mihai Ungheanu şi D. Vatamaniuc. Secţia de artă a Muzeului municipal de istorie şi artă iniţiase ciclul de expuneri cu titlul "Imaginea artistică şi documentul cinematografic - elemente ale educaţiei revoluţionare, patriotice şi estetice". Şi în galeriile de artă, primăvara adusese o activitate febrilă. S-au "produs" artistic pictorul Teodor Gheorghian la Galeria Municipiului, Mala Zamfirescu Bedivan, la Orizont, Ruxandra Sibil Mermeze, la Atelier 35.
CHIUL PE BAZA CERTIFICATELOR MEDICALE
Un bilanţ al CPADM Mihail Kogălniceanu (jud. Constanţa), publicat în ziarul Dobrogea nouă, dezvăluia puţine "realizări în muncă" pe anul 1988. Potrivit lui Leonard Truţescu, preşedintele cooperativei locale, în anul 1988, sătenii prăşiseră de două ori, "răriseră" 14 hectare cu sfeclă de zahăr şi decoletaseră 30 ha de porumb, dintre care 4 au fost culese. Prea puţin pentru norma de plan! Găsise însă şi o scuză. Din socotelile sale reieşea că, din 167 de cooperatori, 110 erau femei care "fentau" munca, folosind certificate medicale.
O FABRICĂ, TREI GENERAŢII LA "DOROBANŢUL" DIN PLOIEŞTI
La întreprinderea de stofe fine "Dorobanţul" din Ploieşti lucrau cot la cot membrii familiei Oprea. Minunat prilej pentru un reportaj realizat în maniera realismului socialist în revista Femeia. "Colectivul" fabricii devenea astfel o "mare familie" - la propriu şi la figurat! Stâlpul casei era Vasile, tată a cinci copii, îi adusese pe toţi alături de el, la fabrică. Primul, Traian, lăcătuş şi apoi maistru, care muncea la "Dorobanţul" de la 16 ani (1951). L-a urmat Gheorghe, maistru, angajat în întreprindere în 1979. Ion (şi el maistru), Constantin (frezor) şi Dumitra (lucrătoare la maşina de dublat fire) au întregit "dinastia" de muncitori Oprea. Nurorilor sale, bătrânul Vasile le-a găsit loc tot la fabrică. La fel şi celor şase nepoţi.
