x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

4 august 1989

0
Autor: Cristina Diac 04 Aug 2009 - 00:00

Vineri dimineaţă, sub conducerea lui Nicolae Ceau­şescu, pe agenda politică a figurat obişnuita şedinţă a Comitetului Politic Executiv (CPEx). Cele trei puncte de pe ordinea de zi se refereau toate la chestiuni econo­mice. În Valea Jiului şi pe litoral, sfârşitul de săptămână se anunţa bogat în evenimente: minerii şi marinarii sărbătoreau Ziua breslei.



LA ŞEDINŢA CPEX S-A SPUS CĂ E LOC DE MAI BINE
La şedinţa de vineri, în afară de membrii CPEx, au mai participat titularii portofoliilor economice din Consi­liul de Miniştri, "alte cadre de conducere din economie". Plenul CPEx, scrie România liberă, a dezbătut "Raportul privind îndeplinirea planului la indicatorii fizici şi va­lorici în industrie, comerţ exterior şi investiţii în perioada 1 ia­nuarie-31 iunie şi pe luna iulie 1989", "Raportul privind modul de îndeplinire a costurilor de producţie în industria republicană pe semestrul întâi" şi "Raportul privind corelaţia dintre principalii indicatori de muncă şi re­tribuire şi îndeplinirea planului productivităţii muncii în industria republicană, construcţii-montaj şi transporturi pe semestrul întâi". "În cadrul şedinţei, scriau, identic, ziarele, s-a apreciat că, deşi pe primele şapte luni ale anului au fost obţinute ritmuri de creştere ale producţiei superioare celor din perioada corespunză­toare a anului trecut, într-o serie de sectoare realizările nu se situează la nivelul planului, al posibilităţilor existente. (...) O atenţie deosebită a fost acordată analizării cauzelor care au dus la neîndeplinirea sarcinilor de export pe această perioadă".

DEZBATERI ŞI ANALIZE, DOAR PE HÂRTIE
Respectând canoanele limbii de lemn, presa nu mai spunea care sunt sectoarele codaşe, nici cine sunt responsabilii. Cât despre scrisa "dezbatere", adică schimb de opinii, uneori în contradictoriu, ea ţinea oricum de domeniul amintirii. În ultimul an al puterii sale, după cum au scris şi au povestit apropiaţii, Nicolae Ceauşescu nu mai avea răbdarea de-a asculta pe cineva. În plus, documentaţia necesară fiecă­rui punct din ordinea de zi era compusă din dosare cântărind câteva kilograme: grafice, tabele, statistici şi altele. Ajunse de multe ori în ultima clipă pe biroul celor care se presupunea că trebuie să le studieze, să le analizeze şi ulterior să le dezbată, voluminoasele dosare erau în cel mai fericit caz răsfoite şi parcurse în diagonală.

MINA LONEA, DECORATĂ CU ORDINUL MUNCII
În Valea Jiului începeau pregătiri­le pentru Ziua Minerului, care aveau să dureze până duminică. Un bun prilej pentru presa centrală de-a aminti succesele industriei ex­tractive româneşti şi de-a evidenţia câţi­va mineri destoinici. De Ziua Mine­rului, uzata deviză "Ţării cât mai mult..." se completa cu substantivul "căbune", la fel cum de Ziua siderurgistului se scotea din lista de cuvinte oţelul, şi aşa mai departe. În iulie, colectivul de la mina Lonea fusese decorat cu Ordinul Muncii Clasa I pentru realizările din 1988. Fruntaşele fruntaşelor, evidenţiate ca atare la panoul de onoare din curtea întreprinderii, erau brigăzile conduse de Grigore Mândruţ, Anton Florea, Ioan Boteanu, Andrei Antal, Gheorghe Lipşa.

IAS MEDGIDIA, FRUNTAŞ LA PRODUCŢIA DE FASOLE
Oamenii ogoarelor din mai multe judeţe anunţau că au încheiat recoltarea culturilor de fasole, in de fuior, in pentru ulei, ovăz, orzoaică de toamnă şi orzoaică de primăvară. Judeţul Constanţa, bunăoară, stătea bine la producţia de fasole. Coope­rativa Agricolă de Producţie Satu Nou obţinuse pe hârtie 5.150 de kilograme de fasole de pe un singur hectar, iar IAS Medgidia - cu 40 de kilograme mai puţin. Judeţul Constanţa se mai mândrea şi cu producţiile de fructe, nu doar de le­gume. De pildă, ferma nr. 5 de la CAP Castelu avea o livadă de piersic întinsă pe 11 hectare. Tot la Castelu se mai cultivau şi cinci hectare de căpşuni. De piersici şi căpşuni se ocupau 17 cooperatoare, conduse de Lezan Raşid. Numele "fiicelor jude­ţu­lui" dă o idee despre diversitatea etnică specific dobrogeană: Maria­na Craiu, Ioana Ştefan, Elena Po­târ­niche, Elisabeta Guţu, Anica Vişan, Seripe Nezir, Refica Curtgeafar, Fat­ma Asan, Angela Străchinaru, Elmie Abdula, Virginia Velcea, Călina Leo­vea­nu, Tinca Radu, Ecaterina Popa, Ana Voicu.

"TROIA, ÎN FLĂCĂRI"
Oamenii muncii veniţi în concediu pe litoral aveau parte de trei zile pline. Începând de vineri până duminică, la Constanţa şi la Mamaia puteau asista la "acţiuni cultural-educative, artistice şi sportive" reunite sub numele "Serbările mă­rii". Organizatorii anunţau trei zile cu spectacole folclorice, parăzi ale portului popular, reprezentaţii tea­trale, concerte de muzică uşoară şi de promenadă, întreceri sportive. Ediţia cu numărul XX debuta simultan, la ora 19:00, pe plaja Modern din Constanţa şi pe fazela Cazinou­lui din Mamaia, în prezenţa zeului Neptun, şi urma să se încheie du­mi­nică, de Ziua Marinei. Deschi­de­rea festivă de la Constanţa a fost urmată de spectacolul de teatru "Troia, în flăcări", producţie comună a teatre­lor dramatic, liric şi de păpuşi din Constanţa, jucat pe plaja Modern. În Piaţa Ovidiu, Fanfara Marinei Mili­tare oferea un concert cu muzică de promenadă.

MISS LITORAL '89, FINALA PE STAŢIUNEA MAMAIA
Turiştilor din Mamaia li s-a ofe­rit o paradă a portului poluar şi un spectacol folcloric susţinut de An­samblul Mioriţa - ambele pe faleza Cazinoului. De la ora 18:00, la Hanul Piraţilor, reprezentantele staţiunii Mamaia se întreceau în finala concursului Miss Litoral '89. Progra­me­le "vocal-instrumentale" de pe te­ra­sele restaurantelor Flora, Doina, Al­batros, Tomis, Majestic, Modern în­ce­peau devreme, la ora 4:00 după-amiaza, pentru a se putea încheia la 9:00 seara. Tot atunci trebuia să se ter­mine şi "seara distractivă pentru tineret" organizată pe terasa restaurantului Pelican. Sărbătoare sau zi obişnuită de vacanţă, la ora 10:00, restaurantele şi terasele de pe litoral erau obligate să tragă obloanele.
Pentru amatorii de arte plastice rămaşi în Bucureşti erau anunţate două vernisaje: la ora 18:00, la par­terul "Căminului Artei" din Strada Arhitecturii nr. 16 - o nouă expoziţie de grafică a artistului Dan Mihalache, iar la Hanul cu tei, Lavinia Dima vernisa o expoziţie de sceno­grafie şi grafică.

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de