x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

4 decembrie 1989

0
Autor: Cristina Diac 04 Dec 2009 - 00:00
Luni dimineaţă, Nicolae Ceauşescu a plecat pentru doar o zi la Moscova. O dată cu el mai fuseseră chemaţi şi ceilalţi lideri din Europa de Est, însă numai lui Gorbaciov i-a făcut hatârul unui tête-à-tête. În agricultură continuau lucrările de fertilizare a solului. La muzeul de artă a RSR, în prezenţa lui Luigi Amaduzzi, ambasadorul Italiei la Bucureşti, se vernisa expoziţia "Grafică şi ilustraţie de carte", conţinând lucrări reprezentative pentru şcoala de artă plastică şi de carte din Urbina. De la ora 17:00, la Casa Armatei din Oradea avea loc o nouă şedinţă a Cenaclului literar "Horenii". În program: lectură, discuţii pe marginea creaţiilor prezentate.


CEA DIN URMĂ STRÂNGERE DE MÂNĂ

Luni dimineaţă, Nicolae Ceauşescu, însoţit de premierul Constantin Dăscălescu, Constantin Olteanu, se­cretar al CC al PCR şi de Ion Stoian, ministrul Afacerilor Externe, au mers la Moscova pentru câteva ore.
Fusese convocată o întâlnire la nivel înalt a conducătorilor din statele membre ale Organizaţiei Tratatului de la Varşovia. Peter Mladenov, Karel Urbanek, Egon Krenz, Wojciech Ja­ru­zels­ki, Nicolae Ceauşescu, Rezso Nyers au fost şefii delegaţiilor din Bulgaria, Cehoslovacia, RDG, Polonia, România şi Ungaria. Gazdă şi oaspeţi, au avut parte de o zi densă în evenimente.  Mihail Gorbaciov i-a informat despre discuţiile avute cu Papa Ioan Paul
al II-lea şi preşedintele Statelor Unite, George Bush. Apoi, liderii din ţările ale căror armate intraseră în Cehoslovacia în vara lui 1968 au acceptat să semneze o declaraţie de căinţă. În plus, Ceauşescu a cerut şi a obţinut o întrevedere separată cu Gorbaciov. Numai aşa s-a lăsat înduplecat să meargă în persoană la Moscova, au relatat ulterior martorii evenimentelor. Avea să fie ultima întâlnire a lui Gorbaciov cu Ceauşescu.


NIMIC NU SE ARUNCĂ, TOTUL SE FOLOSEŞTE
Deşi recoltatul se încheiase de mult şi iarna neprielnică se instalase, în agricultura socialistă nu se stătea cu bra­ţele încrucişate, ca odinioară, când ţăranii îşi treceau vremea la cârciumă depănând poveşti şi consumând producţia de peste an. După cules urmau arăturile de toamnă, apoi pregătirea solului pentru însămânţările de pri­mă­vară. Bunăoară la IAS Codlea din judeţul Braşov, pe  suprafeţele destinate viitoarelor culturi de cartofi, furaje  şi legume fuseseră aplicate aproape 20.000 de tone de în­gră­şă­minte organice, adică gunoi de grajd şi dejecţii de pasăre. "Men­ţi­o­năm faptul că tot gunoiul de grajd pe care l-am avut stocat în platforme şi ferme a fost încorporat în sol o dată cu arătura adâncă", explica Ioan Taiu, directorul IAS-ului.


DINEU LA AMBASADA SUEDIEI
Conform uzanţelor,  Sven G. Linder, ambasadorul Suediei la Bucureşti, a oferit o recepţie cu prilejul încheierii misiunii România. "Au participat membri ai conducerii Ministerului Afacerilor Externe, ai altor ministere şi instituţii centrale, reprezentanţi ai vieţii cultural-artistice, ziarişti", se scria într-o ştire Agerpres. Cum îi chema pe "reprezentanţii vieţii cultu­ral-artistice" oaspeţi ai am­ba­sa­do­ru­lui suedez nu se mai precizează. Teoretic, era în vigoare legea care ce­rea ca orice discuţie cu un cetăţean stră­in să fie anunţată autorităţilor. După 1989, mulţi autori ai unor gesturi de frondă mai mari sau mai mărunte s-au plâns că erau împiedicaţi să onoreze invitaţiile ambasadelor străine.  


POVARA RECUNOŞTINŢEI
Adrian Copil era elev în anul I la Şcoala profesională a Licelului Industrial "Înfrăţirea" Oradea şi se pregătea să devină mecanic de maşini şi utilaje. Grozav s-a mai emoţionat Adrian la auzul veştii că i s-a mărit bursa de elev. Stăpânit de bucurie, a compus rapid o scrisorică de mulţumire adre­stă "partidului şi conducătorului iu­bit". "Împreună cu toţi colegii mei am luat cunoştină cu nespusă bucurie de măsurile adoptate în recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv al CC al PCR, fiindcă prin noua sporire a bursei şcolare, condiţiile de întreţinere în perioada de instruire se vor îmbu­nă­tă­ţi simţitor, iar răspunsul nostru la grija cu care societatea, partidul ve­ghează la felul în care ne pregătim să devenim buni specialişti, constructorii de mâine ai socialismului şi comunismului în patria noastră se va reflecta în intensificarea muncii de pregătire, în calitatea rezultatelor obţinute, în felul cum vom şti să păşim cu dreptul în muncă, în producţie, în viaţă."
Reale sunt numai datele de identificare, restul vorbelor aparţinând redactorului responsabil cu învă­ţă­mântul de la ziarul judeţean din Oradea. Care mai mult ca sigur s-a achitat de "sarcină" după "reţeta" folosită pe scară largă.
Citeşte mai multe despre:   jurnalul zilei

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de