x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Scînteia Jurnalul zilei 4 noiembrie 1989

4 noiembrie 1989

de Florin Mihai    |    04 Noi 2009   •   00:00

La instituţii noi, oameni noi. În fruntea proas­păt-înfiinţatului Comi­tet de Stat al Planificării şi Apro­vi­zio­nării Tehnico-Materiale (CSPATM) a fost numit Ioan Totu, fostul ministru de Externe al României. Printre expozanţii "Con­cursului de creaţie toamnă-iarnă '89" s-a aflat şi Cooperativa Încălţămintea, de pe Calea Raho­vei nr. 301-305 (fosta "Încălţă­mintea manuală"). La Borşa s-a desfăşurat concursul interju­de­ţean de creaţie literară "Cântăm copilăria fericită". Într-un articol-analiză, zia­ristul Ştefan Zaides, de la Informaţia Bucureştiului, aborda ulti­mele declaraţii ale preşe­dintelui George Bush, despre eco­nomia internaţio­nală.


ROTAŢIA CADRELOR: DE LA DIPLOMAŢIE LA APROVIZIONARE
La instituţii noi, oameni noi. În fruntea proaspăt-în­fiinţatului Comi­tet de Stat al Planificării şi Apro­vizionării Tehnico-Materiale (CSPATM), apărut prin fu­ziunea Comitetului de Stat al Planificării şi a Ministerului Aprovizionării Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe, a fost numit Ioan Totu, fostul ministru de Externe al României.
În noua structură, tot prin decret prezidenţial, a fost numit şi Gheorghe Stoica, ministru secretar de stat, în funcţia de şef al Departamentului Aprovizionării Tehnico-Materiale. Caruselul schimbărilor l-a afectat şi pe Ion Stoian, fostul secretar al CC, care a preluat, la rându-i, portofoliul Externelor.


"REBRANDUIRE" LA "ÎNCĂLŢĂMINTEA"
300 de modele noi de încălţăminte au fost prezentate la "Concursul de creaţie toamnă-iarnă '89". Printre expozanţi s-a aflat şi Cooperativa Încălţămintea, (fosta "Încălţămintea manuală"). Întreprinderea îşi schimbase recent denumirea, considerată perimată de membrii conducerii. Un adevărat proces de "rebranduire", cum s-ar zice astăzi. În 1989, munceau acolo 1.500 de lucrători. La sediul din Calea Rahovei nr. 301-305, existau patru ateliere, dintre care trei de prestări servicii şi unul pentru export. În Bucureşti existau în total 50 de unităţi specializate în reparaţii de pantofi şi patru magazine pentru desfacerea mărfurilor. Pe lângă pan­tofi, sandale şi papuci, întreprin­derea producea şi garnituri, tambure, volturi, la comandă, pentru IREMAOS, Electronica, Electromagnetica, Electroaparataj, Electrocontact Botoşani, Antibiotice Iaşi. La ultimul concurs de creaţie, "Încălţămintea" lansase şi ultimele modele de ghete îmblănite cu talpa poliuretanică şi bocanci îmblăniţi cu talpă din microporos. Pentru sezonul rece aveau mare căutare papuci de casă realizaţi din buclin şi cu talpă subţire din PVC. La sediul central se confecţionau şi articole de mică marochinărie (poşete, tocuri pentru ochelari, port-chei).


"DIMINEŢILE MUNTELUI" ŞI TINERII SCRIITORI
La Borşa (jud. Maramureş), sub supravegherea Consiliului Judeţean al Organizaţiei Pionierilor, Inspectora­tului şcolar judeţean şi a Casei pionie­rilor şi şoimilor patriei, s-a desfăşurat concursul interjudeţean de creaţie lite­rară "Cântăm copilăria fericită". În cursa câştigării trofeului "Dimineţile muntelui" s-au înscris 17 cenacluri. Juriul, format din oameni de litere şi redactori ai revistelor de cultură, a fost condus de Ion Pop, critic, poet, profesor la facultatea de Filologie din Cluj Napoca. Pe lângă şezătorile literare, la Borşa au avut loc un spectacol de balet (susţinut de formaţia de dansuri de la CPŞP Borşa, condus de profesoara Magda Szabo), o proiecţie de diason (prof. Felix Săteanu), concertul grupului folk "Glas de clopoţel" şi un montaj literar-artistic (prof. Gh. Popilean). Marele trofeu a fost decernat cenaclului "Tinereţe fără bătrâneţe" (CPŞP Piatra Neamţ). Au mai obţinut premii: Adriana Furtună (marele premiu individual), Andreea Dora Matiş (pre­miul I), Roxana Cârstian (premiul II), Alina Pavel (premiul III). Pentru proză s-au acordat distincţii separate. Şi revistele literare Astra, Tribuna, Steaua, Cute­zătorii au premiat parti­ciparea tine­rilor artişti.


BUSH, DOLARII ŞI DATORIA EXTERNĂ
Într-un articol-analiză, ziaristul Ştefan Zaides, de la Informaţia Bucu­reştiului, aborda ultimele de­cla­raţii ale preşedintelui George Bush, despre economia interna­ţională. Enunţând părerile liderului american, gazetarul evidenţia poli­tica "justă" a partidului şi statului în privinţa plăţii datoriei externe. "În forul anual comun al Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Mondiale, preşedintele Bush a rostit o cuvântare în care se evocă «spectaculoasa schimbare din ultimii câţiva ani» ce ar fi survenit - citează buletinul de ştiri al Casei Albe - «în dezbaterile cu privire la modalităţile de realizare a unei creşteri şi dezvoltări susţinute!» Sigur, nu s-a uitat, în context, să se ridice osanale faptului că unele ţări «renunţă la controlul de stat al economiilor lor, deschizând larg porţile iniţiativei particulare». Că realitatea este alta, că respectivele popoare continuă să poarte imensa povară a datoriei externe, că toată vlaga li se scurge în afara graniţelor, sub formă de dolari, în punga «ma­rilor investitori de capital», că economia acestor state rămâne mai departe la cheremul marelui capital transnaţional - ce importanţă are?"


"MÂINI ÎNDEMÂNATICE"
Aveau şi comisiile de femei, din cadrul Consiliului Naţional al Femeilor, întrecerile lor socialiste. De pildă, comisiile din municipiul Craiova obţinuseră rezultate "meritorii", după cum scrie presa vremii. În anul 1989, oltencele din Craioviţa Nouă au colectat şi predat 2.000 kg de fier vechi, 500 kg de maculatură şi 300 kg de spărturi de sticlă. Femeile din cercul "Mâini îndemânatice", confec­ţionaseră 22 de articole de confecţii pentru copii. Dibace mânuitoare de andrele, specialiste în două pe faţă, trei pe dos, fuseseră gospodinele Comisiilor nr. 26 şi 45. Maria Popa, Nicoliţa Dimitriu, Tatiana Cîrneanu, Lucia Iana, Maria Marinca erau câteva dintre "fruntaşe".  

×
Subiecte în articol: jurnalul zilei