x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

5 decembrie 1989

0
Autor: Cristina Diac 05 Dec 2009 - 00:00
Kim Yong Nan, ultimul ministru de Externe care a vizitat România înainte de căderea comunismului, era primit de Nicolae Ceauşescu. Prin Decret al Consiliului de Stat, mărirea burselor pentru elevi şi studenţi căpăta putere de lege. O notă a Securităţii informa ce le spusese George Bush şefilor de state membre NATO după în­tâlnirea cu Mihail Gorbaciov de la Malta. Întreprinderea Dumbrava din Sibiu, producătoare de fire din lână şi ţesături, împlinea trei de­cenii.


880 DE LEI, CEA MAI MARE BURSĂ
În prima parte a zilei Nicolae Ceauşescu a participat la şedinţa Consiliului de Stat. La loc de cinste pe ordinea de zi - cea mai recentă binefacere pentru popor. În aplauze şi în unanimitate s-a adoptat decretul de mărire a burselor pentru elevi şi studenţi cu 10 procente. Noutăţile erau cuprinse în două articole ale Decretului.
"Începând cu data de 1 decembrie 1989, spunea articolul 1, bursele de şcolarizare şi bursele pe bază de contract acordate, potrivit legii, stu­denţilor şi elevilor de la învă­ţământul de zi, se majorează în medie cu 10 la sută şi se stabilescu după cum ur­mează: 1) pentru studenţi, între 685 şi 880 lei lunar; 2) pentru elevii din învăţământul primar, gimnazial şi li­ceal, între 645 şi 765 lei lunar; 3) pentru elevii din şcolile profesionale, în­tre 680 şi 845 lei lunar". Iar articolul al doilea: "Studenţii de la învă­ţă­mântul de zi care obţin la învăţătură mediile prevăzute de lege, ai căror părinţi sau alţi susţinători legali sunt muncitori sau ţărani membri ai coo­perativelor agricole de producţie, be­ne­ficiază de bursă integrală, indiferent de nivelul veniturilor cumulate ale părinţilor sau altor susţinători legali".


ULTIMUL MINISTRU DE EXTERNE VENIT LA BUCUREŞTI

Numărând ţările cu regim comunist netulburat de valul schimbării, observatorilor occidentali le dădea cifra trei: Cuba, Coreea de Nord şi România. Kim Yong Nam, şeful diplomaţiei nord-coreene, a fost ultimul ministru de Externe care-a vizitat România înainte de căderea comunismului. Conform uzanţelor, Nicolae Ceauşescu l-a primit în prezenţa omologului român Ion Stoian şi a ambasadorului Coreii de Nord. Gazda s-a folosit de prilej pentru a transmite un mesaj. Pe diverse căi, Ceauşescu afla ce se întâmplă în "ţările surori": rapoartele ambasadelor României în lume, buletinele trimise zilnic de agenţia română de ştiri Agerpres, informările Securităţii care îi parveneau direct, personal, în plic sigilat. Sub avalanşa de noutăţi, Ceauşescu venea cu o propunere veche: o reuniune a liderilor de partide comuniste. În căutare de susţinători, i-a îm­păr­tăşit ideea şi oficialului coreean. "În cadrul schimbului de păreri în pro­ble­me ale vieţii politice mondiale, to­varăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat necesitatea intensificării eforturilor în vederea creării unui comitet de iniţiativă care să acţioneze, împreună cu alte partide şi forţe revoluţionare, pentru organizarea unei conferinţe internaţionale consacrate discutării unor probleme ce preocupă ţările socialiste, mişcarea comunistă, partidele comuniste şi muncitoreşti".


CE ŞTIA SECURITATEA DESPRE ÎNTÂLNIREA DE LA MALTA

După întâlnirea neoficială dintre preşedintele american George Bush şi Mihail Gorbaciov din zilele de 2-3 decembrie, Direcţia Securităţii Sta­tului (DSS) a elaborat mai multe note-raport. În cea datată 5 decembrie serviciile speciale româneşti au informat despre conţinutul discuţiilor avute de Bush cu şefii de stat şi de guvern din ţările NATO. Potrivit notei DSS, pre­şedintele american ar fi spus: "Poziţia pe care s-a situat Gorbaciov atestă că URSS este dispusă să facă în conti­nuare concesii substanţiale în majoritatea problemelor de interes pentru Occident. Ca urmare, statele NATO trebuie să facă uz de toate po­si­bi­li­tăţile şi pârghiile de care dispun pentru a determina accelerarea procesului de reforme în Europa de Est".


APROZARUL, EMBLEMA COMERŢULUI SOCIALIST
Responsabile de aprovizionarea orăşenilor cu legume şi fructe erau Asociaţiile Economice Intercoope­ratiste Agrocoop, ce funcţionau ca intermediari între Cooperativele Agricole de Producţie şi consumatori. CAP-urile livrau, Agrocoop prelua şi "desfăcea" produsele prin magazinele din reţeaua proprie, rămase în amintire cu denumirea generică de Aprozar. În municipiul Oradea, bunăoară, existau 19, distribuite în toate zonele şi cartierele, inclusiv cele trei pieţe agroalimentare. Reţeaua Agrocoop Bihor deservea şi oraşele Petru Groza şi Nucet. Şi ţăranii mai vindeau din produsele proprii în pieţele din oraşe. Nu cu cât voia fiecare, ci în limitele "mercurialului", care stabilea suma maximă ce se poate cere pentru fiecare produs. Oră­şeni de primă generaţie majoritatea, mulţi îşi completau rezervele de me­re, pere, nuci, gutui prin bunăvoinţa ru­delor "de la ţară".


FIRE, FIBRE, PĂTURI ŞI COVOARE
Textiliştii Întreprinderii Dumbrava din judeţul Sibiu sărbătoreau al treizecilea an din viaţa fabricii. Prin muncă, desigur, şi cu noi angajamente. Zona avea tradiţie în creşterea oilor. Gândită cu scopul de a valorifica ma­teria primă locală, în primii ani fabrica producea fire şi fibre de lână. În 1989, spunea un bilanţ festiv, avea în portofoliu 27 de sortimente de fire. Între timp, filaturii i s-au adăugat alte secţii, astfel că în 1989, la Dumbrava se ţeseau 38 de articole: pături, cuverturi, imitaţii blană, căptuşeli încă­l­ţă­minte, covoare, mochete, covoare pentru autoturisme.


RUXANDRA CESERANU, LA DEBUT
Cine nu voia sau n-avea cum altfel, putea face o "Călătorie prin oglinzi", alături de Ruxandra Cesereanu. Căci aşa se numea primul roman tipărit al scriitoarei din Cluj. "Se citeşte pe nerăsuflate, o recomanda cronicarul Nicolae Lazăr, ca o carte de aventuri, întoarsă asupra propriului efort de facere. Construit rotund şi în acelaşi timp, poliedric, întorcându-şi în final personajul la punctul de pornire, aparent, textul închide în sine o serie de imagini aşezate la una dintre intersecţiile fantasticului cu visul, de cele mai multe ori proiecţii încifrate ale unor fapte rămase în adâncul memoriei. (...) Spaţiul unei prezentări nu ne îngăduie să amănunţim pledoaria pentru această carte stranie". Şi pentru că orice cronicar cu pretenţii trebuie musai să găsească şi ceva de cri­ticat, Nicolae Lazăr caută şi, firesc, găseşte: "Autoarea nu s-a statornicit încă într-un mit cuprinzător, ci se lasă în voia frânturilor de motive pe care se străduieşte să le integreze (reuşind adesea) sub semnul artei".
Citeşte mai multe despre:   jurnalul zilei

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de