x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

5 noiembrie 1989

0
Autor: Florin Mihai 05 Noi 2009 - 00:00
"În întâmpinarea Congresului al XIV-lea", comuniştii bihoreni organizau, care mai de care, "activităţi politico-educative". Al cui e blocul, al cui apartamentul?, păreau să se întrebe unii locatari, nedumeriţi în pri­vinţa drepturilor de care se bucură. În industria alimentară, deşi nu era vară, prevala interesul pentru sucurile de fructe. La Mina Băiuş-Ţibleş (jud. Maramureş), în sectorul Văratec, minerii au interceptat, la orizontul minus 295, filonul principal de minereu.


RECORDURI LA DUNĂRE
Trecuseră doi ani de la inaugurarea oficială a ansamblului feroviar şi rutier de poduri la Dunăre, în zona Feteşti-Cernavodă. Între timp, construcţia intrase în galeria lucrărilor "epocale". Sosise vremea bilanţului. Autostrada Feteşti-Cernavodă scurta cu 50 de kilometri drumul spre mare, în comparaţie cu vechiul itinerar care trecea pe la podul Giurgeni-Vadu Oii. Podul Borcea, de cale ferată, dublă, avea 420 de metri deasupra apei şi trei deschideri, fiecare de 140 metri. Dar podul de la Cernavodă bătea recordurile. Era cel mai mare din Europa, peste Dunăre, având, la vremea lui, 470 metri lungime, cu o deschidere de 190 metri. Sub el circulau nave fluviale de dimensiune maximă.


BIHORUL, SUB SEMNUL "ACTIVITĂŢILOR POLITICO-EDUCATIVE"
"În întâmpinarea Congresului al XIV-lea", comuniştii bihoreni organizau, care mai de care, "activităţi politico-educative". La Oradea, la Întreprinderea Metalica, s-a desfăşurat, în organizarea Consiliului Judeţean al sindicatelor, dezbaterea "Obiective ale activităţii politico-ideologice şi cultural-educative în lumina do­cumentelor programatice pentru Congresul al XIV-lea al partidului şi a Expune­rii tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Plenara lărgită a CC al PCR din 23-25 octombrie a.c." La fel de anostă trebuie să fi fost şi întrunirea de la Tileagd, unde Comitetul judeţean de cultură şi educaţie socialistă a confruntat brigada ştiinţifică cu "oamenii muncii" din localitate. Tema: "File din istoria glorioasă a patriei şi Partidului Comunist Român". La sfârşit s-a vizionat filmul documentar "Eroi au fost, eroi sunt încă". Şi în oraşul dr. Petru Groza (azi Ştei) s-a discutat, bineînţeles, tot pe teme de actualitate, despre "Educaţia patriotică, revoluţionară a maselor-suport trainic al slujirii cu devotament a măreţelor cauze ale construcţiei socialiste în patria noastră."


AL CUI E BLOCUL, AL CUI APARTAMENTUL?
Păreau să se întrebe unii locatari, nedumeriţi în privinţa drepturilor de care se bucură. I-a lămurit, prin intermediul ziarului "Dobrogea Nouă", Tiberiu Bruckner, şeful Circumscripţiei financiare a municipiului Constanţa. "Proprietarii (cu titlu de proprietate emis de organul financiar, în baza Legii nr. 4/1973 sau cu contract de cumpărare legalizat prin Notariat) de apartamente componente ale unor blocuri de locuinţe deţin în proprietate (în baza actului sus-menţionat) numai unitatea locativă, respectiv apartamentul propriu-zis, scria funcţionarul. Pentru anexele acestuia, de folosinţă comună cu alţi locatari (casa scărilor, holuri de acces, lifturi etc.), proprietarii de apartamente au numai cotă indiviză. Pentru aceste proprietăţi imobiliare, cei în cauză plătesc impozit pe clădiri. În ceea ce priveşte terenul pe care este construit blocul în care apartamentul sau apartamentele sunt în proprietatea unor persoane fizice, acesta este în întregime proprietate socialistă de stat."


CRAIOVA, 300.000
"Craiova este un nume de rezonanţă în geografia urbană a României, un reper distinct în constelaţia oraşelor din patria noastră, scria ziarul «Înainte», oficiosul Comitetului judeţean al PCR şi al Consiliului popular Judeţean Dolj. Sunt de remarcat, desigur, bogatele tradiţii, dar, mai ales, măreţele împliniri înregistrate în ultimele decenii, când, la unison cu întreaga ţară, a cunoscut o dezvoltare fără precedent". În ajutorul gazetarului veneau cifrele. Cetatea Băniei ajunsese la o populaţie de 300.000 de locuitori. Conta şi producţia globală industrială, de 9,1 ori mai mare decât în 1965. Oraşul se remarca în câteva ramuri de producţie (transformatoare de forţă, locomotive electrice şi diesel-electrice pentru linii magistrale, motoare electrice, autoturisme de oraş, tractoare). În ultimii ani, mai scria "Înainte", 70 de produse fuseseră exportate în "peste 50 de ţări ale lumii".


CICO, BRIFCOR ŞI BEM-BEM

Citind presa vremii ai senzaţia că toate domeniile economiei şi toate produsele erau "prioritare". În industria alimentară, deşi nu era vară, prevala interesul pentru sucurile de fructe. Băuturile răcoritoare trebuiau să fie mai ofertante. În Bucureşti, cel mai mare producător era Întreprinderea de sucuri şi băuturi răcoritoare. În vogă erau, pe atunci, siropurile concentrate. Zilnic, 40.000 de sticle cu licori extrase din căpşuni, afine şi vişine se vindeau la magazinul întreprinderii, situat în cartierul Avrig. Cico, Quick-Cola, Brifcor (orange, tonic, mandarin), Frucola, Zmeură, Lămâiţa, Bem-Bem, Citrom, Socată erau, de asemenea, căutate.


AU INTERCEPTAT FILONUL
La Mina Băiuş-Ţibleş (jud. Maramureş), în sectorul Văratec, minerii Gheor­ghe Petreuş, Vasile Conta, Mihai Ungur şi Vasile Tritoi au interceptat, la orizontul minus 295, filonul principal de minereu, de o grosime apreciabilă şi bogat în metale. Norocul care dăduse peste muncitori a liniştit şi conducerea minei. Lucrările Congresului al XIV-lea puteau începe de-acum. Directorul avea ce raporta.
Citeşte mai multe despre:   jurnalul zilei

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de