x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

6 august 1989

0
Autor: Cristina Diac 06 Aug 2009 - 00:00
După ce au depus coroane la monumentele ridicate în cinstea martirilor grevei din 1929, minerii au mers in corpore la pădure. Vegheaţi de zeul Neptun, constănţenii şi turiştii aflaţi pe litoral au asistat la spectacolul susţinut de marinari. Magazinele de legume şi fructe din oraşul de la malul mării vindeau pepenii verzi contra a 3 lei kilogramul. În parcurile din Capitală, artişti amatori şi profesionişti se produceau de-a valma. Pragmaticii aşteptau prima extragere Loto a lunii august.


DEPUNERI DE COROANE, SERBĂRI CÂMPENEŞTI CU MICI ŞI BERE

Aniversaţii din Valea Jiului - cea mai mare zonă mi­nie­ră din ţară - şi-au amintit de confraţii trecuţi la cele veşnice cu exact 60 de ani în urmă, în timpul grevei de la mi­na Lupeni.
Dimineaţa, la placa comemorativă din incinta Minei Lupeni şi la monumentul "Lupeni 89" din oraşul mi­nier au fost depuse coroane de flori din partea autorităţilor locale de partid, a conducerii Combinatului Minier Valea Jiului, a sindicatelor. Mineri, gărzi patriotice, tineri din deta­şa­men­tele de pregătire pentru apărarea pa­triei, pionieri şi şoimi ai patriei au dat onorul celor căzuţi, iar fanfara a intonat Imnul Eroilor. Asistenţa a păstrat un moment de reculegere. După momentele oficial-festive, minerii şi familiile lor au luat drumul zonelor de agrement din Petrila, Petroşani, Aninoasa, Vulcan, Lupeni şi Uricani. Presa centrală informa despre "programele artistice" oferite în dar minerilor de ziua lor, susţinute de fanfare, tarafuri, orchestre de muzică populară şi uşoară, echipe de dansuri, solişti vocali şi instrumentişti, ansambluri folclorice profesioniste. Din amintirile participanţilor reiese că de Ziua Minerului, sărbătoriţii petreceau o după-amiază la pădure. Micii şi be­rea, "marca" sărbătorilor din calenda­­rul laic de tipul lui 1 Mai ori 23 August n-au lipsit nici de acestă dată.


EROII NU AU VÂRSTĂ
În 1989, minerii omorâţi de au­torităţi în 1929 erau consideraţi "eroi ai clasei muncitoare", căzuţi în lupta cu autorităţile. Cu adevărat greva fuse­se unul dintre cele mai mari conflicte de muncă ale epocii. Numai că mine­rii s-au revoltat împotriva condiţiilor gre­le de lucru, fără să dea conflictului vreo tentă politică. În acele vremuri, conducerea de la Moscova chiar a re­proşat partidului comunist din Ro­mânia că a ratat un bun moment de-a se pune în fruntea "clasei muncitoa­re" şi de a întoarce în folosul propriu ne­mulţumirile - reale - din tabăra mun­ci­torească. Oricum, grevele mari se numărau pe degetele unei singure mâini, iar istoria partidului comunist dintre cele două războaie mondiale era săracă în martiri. Astfel că după ajun­gerea la putere, greva de la Lu­peni a fost ataşată istoriei partidului.


CEAUŞESCU, SURCLASAT DE ZEUL NEPTUN
În extremitatea sud-estică a ţării, în portul turistic Tomis din Constanţa şi la Mangalia se sărbătoarea breasla marinarilor.  După tradiţie, ceremoniile au stat sub semnul lui Neptun. E de mirare că "atribuţiile" consacrate ale zeităţii apelor marine n-au fost uzurpate de "Geniul Carpaţilor". Probabil că şi imaginaţia curtenilor şi inventatorilor de formule meşteşugite îşi atinsese limitele în ultima vară din viaţa lui Nicolae Ceauşescu. Aşa că Neptun şi-a văzut de treabă. Fes­ti­vi­tă­ţile au fost deschise o dată cu intrarea în port a zeului Neptun. Patronul mărilor, împreună cu turiştii şi localnicii, a urmărit parada ambar­ca­ţiu­nilor, un moment poetic intitlat "Eminescu, la Pontul Euxin", un program de jocuri marinăreşti şi nelipsitul spectacol muzical-folcloric - "Joc şi cân­tec românesc", susţinut de co­ru­ri­le marinarilor şi muncitorilor portu­a­ri, solişti ai clubului Portul şi de fanfara Casei Pionierilor şi Şoimilor Pa­tri­ei. După ce-a văzut toate acestea, Nep­tun s-a reîntors acasă la el, sub în­t­in­sul nesfârşit al mărilor. Nu înainte de-a ura marinarilor multe succese.


PREŢURILE LUNII AUGUST
Una dintre deosebirile dintre eco­no­mia socialistă şi economia de piaţă era mecanismul de formare a pre­ţu­lui la bunuri şi servicii. Regula de aur a economiei de piaţă - care spune că preţul de formează liber, prin confruntarea cererii cu oferta - nu era va­labilă în economia românească din 1989. Astfel, limitele între care puteau varia preţurile erau stabilite pe cale administrativă, de autorităţi, şi ajustate la anumite intervale. Bunăoară duminică, 6 august, gospodinele din judeţul Constanţa puteau cumpăra de la aprozarele de stat vinete de câmp calitatea I contra unei sume cuprinse între 6,25 şi 6,50 lei pe kilogram. La aceeaşi dată, ardeiul gras calitatea I costa între 5,25 şi 5, 50 lei kilogramul;  cel de calitatea a II-a era ceva mai ieftin - 4,25 lei pe kilogram. Dintre fruc­tele de sezon, pepenii verzi se vin­deau la magazinele de legume şi fructe cu 3 lei kilogramul, iar cei de calitatea a II-a costau cu cincizeci de bani mai puţin; strugurii superiori calitatea întâi erau ceva mai scumpi  -  în­tre 7,25 şi 7,50 lei pe kilogram, superiorii de calitatea a II-a se vindeau cu 6,75 lei; cei mai ieftini era strugurii medii calitatea a doua şi obişnuiţii ca­litatea a doua - ambele sortimente vândute contra a 6 lei kilogramul. Va­loarea în bani a legumelor şi fructelor fusese stabilită de Consiliul Popular al Judeţului Constanţa, prin decizia nr. 335 din 15 iulie 1989 şi intrase în vi­goa­re la 1 august, ora zero.


ALBUM DUMINICAL
În duminicile de vară bucureştenii erau invitaţi să se relaxeze în parcuri şi grădini de vară. Dimineaţa, de la ora 11:00, lângă Estrada Vacanţei, copiii de la Teatrul de păpuşi "Licurici", îndrumaţi de Gabriela Stamatiade, au sus­ţi­nut reprezentaţiile "Asta este toată po­vestea" şi "Pisica mofturoasă". Existau oferte şi pentru adulţi. Spectacolele de muzică populară păreau să de­ţină capul de afiş peste tot în ţară, de la Petrila până la Mangalia. Capitala nu putea face excepţie. De la ora 18:00, la Teatrul de Vară "23 August", Ioana şi Mă­rin Cornea, Mituţa şi Dumitru Ri­descu, Tudor Heica şi Ileana Ciuculete susţineau spectacolul "De dor cânt, de dor doinesc". De la aceeaşi oră, în parcurile Titan, Tineretului şi Drumul Taberei i-au distrat pe bucureşteni for­maţii de amatori laureate la Festivalul Naţional "Cântarea României". Mai spre seară, jucătorii la Loto aşteptau prima ex­tragere a lunii august. Bi­le­tele puse în joc avea unicul preţ de 10 lei. Cine ghicea numerele extrase pu­tea do­bândi autoturisme şi sume de bani. "Se poate câştiga şi cu numai două nu­­mere", anunţau organizatorii.

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de