x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

6 mai 1989

0
Autor: Lavinia Betea 06 Mai 2009 - 00:00

Noii orăşeni din comunele recent înălţate la rang de oraş au trimis telegrame de mulţumire şi angajare lui Ceauşescu. S-a decis că în anul şcolar 1989-1990 doar 6% dintre elevii de clasa a IX-a vor putea urma clase cu profil umanist, sanitar, pe­dagogic, de artă ori clase speciale de matematică-fizică. Restul… la me­serie!



MESERIA - BRĂŢARĂ... OBLIGATORIE
Ziarele au publicat decizii adoptate la şedinţa CPEx de ieri. Date de o anume concreteţe sunt cu referire la propunerile privind planul de şco­larizare şi numărul de burse pentru anul şcolar 1989-1990 la în­vă­ţă­mân­tul de toate gradele. Prin noile de­ci­zii, 94% dintre elevii claselor a IX-a urmau să fie pregătiţi în licee cu profil industrial, agroindustrial, silvic şi economic. Doar 6% dintre ei mai pu­teau frecventa licee cu profil sanitar şi "neindustrial" (adică uma­nis­te, clase speciale ori pedagogice).
Absolvenţii de 10 clase ce conti­nuau cu şcoli profesionale (cu durată prelungită de-acum), urmau a fi cuprinşi simultan în învăţământul liceal seral. Numărul de locuri în învăţământul superior se anunţa sporit, pe total, cu 2.000 (în învă­ţă­mân­tul tehnic şi economic). S-a aprobat şi numărul de burse, spunea comunicatul, fără a preciza numărul lor.     

CE MAI FAC DOCTORII

Pentru a acoperi rubrica "Copiii - tinereţea şi vigoarea naţiunii, o nobilă răspundere faţă de societate, faţă de viitorul patriei", ziaristul României Libere s-a documentat în Sectorul 6 din Bucureşti. În cartierele Drumul Taberei, Militari, Crângaşi şi Giuleşti, erau atunci 120.000 de copii. Cinci dispensare, nouă creşe, 14 grădiniţe şi 46 de şcoli "deserveau" trebuinţele sociale, de sănătate şi educaţie ale micilor locatari. Articolul consemnează, în primul rând, "activităţile obşteşti" ale pediatrilor. Printre "cele mai reuşite": lec­ţi­ile-şcoală cu viitoarele mame; ex­pu­nerea cu titlul "Copii frumoşi şi să­nă­toşi - viitorul de mâine al ţării", sus­ţi­nută în faţa părinţilor la Gră­diniţa nr. 195; pro­iecţii de diapozi­ti­ve pe tema "Cum sprijinim familia tânără în vederea implementării deprinderilor corecte la copii", la Dispensarul Cotroceni.  

CHEIA VICTORIEI
O victorie în energetica naţională - anunţă ziarul România liberă. Pe şantierul centralei electrice de termo­fi­care Drobeta-Turnu Severin a fost racordat la sistemul energetic na­ţi­o­nal un nou turbogenerator de 50 MW. "Este un fapt de muncă pe care energeticienii de la CET Drobeta Turnu-Severin, obiectiv de mare importanţă economică, l-au dedicat zilei de 1 Mai, în acest mod fiind susţinut ataşamentul constructorilor şi montorilor, al celorlalţi oameni ai muncii participanţi la realizarea obiectivului energetic faţă de politica partidului nostru..." - a fost comentariul asupra motivaţiei succesului.   

MULŢUMIRI DE ORĂŞENI
Recent ridicaţi la rangul de orăşeni, locuitorii din Valea lui Mihai, judeţul Bihor, au adresat o telegramă secretarului general, mulţumindu-i pentru cinste şi încredere. "Exprimându-vă încă o dată cele mai alese sentimente de recunoştinţă (...) vă adresăm din adâncul inimilor noastre, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, cele mai calde urări de viaţă îndelungată, în deplină sănătate, nesecată putere de muncă, pentru a ne mai conduce pe mai departe spre îm­pli­ni­rea pe pământul patriei noastre stră­bu­ne, a visului de aur al omenirii - co­munismul", a fost finalul ei. Nu vreun Ion, Vasile ori Mărie au semnat-o, ci Comitetul orăşenesc de partid şi Consiliul popular al oraşului Valea lui Mihai, judeţul Bihor.

ISTORIA OFICIALĂ
Volumul "Momente din lupta poporului român pentru apărarea independenţei şi integrităţii patriei - Marea demonstraţie patriotică, antifascistă şi antirăzboinică de la 1 Mai 1939", editat de Institutul de Studii Istorice şi Social-Politice de pe lângă CC al PCR, a fost pus în circulaţie prin Editura Militară. Tot în cinstea zilei de 1 Mai. În 230 de pagini au fost evocate şi "in­terpretate" momente revo­lu­ţi­o­na­re (începând cu răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan!) a căror "încununare" fusese primul 1 Mai sărbătorit oficial în România. "O carte instructivă, de efi­cientă educaţie patriotică" - o recomanda Liviu Timbus în revista Fla­că­ra.

ANDRIEŞ, LA PAUZĂ
"Alexandru Andrieş, a scris revista Flacăra, este la ora actuală unul dintre cei mai bine cotaţi la bursa succesului dintre profesioniştii muzicii jazz-rock. Iată ce a declarat de curând apreciatul compozitor şi interpret: «M-am săturat de concerte! Am obosit să merg în turnee şi să cânt mereu aceleaşi vechi succese care "merg" la pu­blic. Am nevoie de o pauză pentru a-mi pune ordine în cântece»".

STICLĂRIA DIN TÂRGU-JIU
Întreprinderea de sticlărie de menaj din Târgu- Jiu a aniversat 15 ani de existenţă. A început prin a fabrica sticle şi borcane pentru piaţa internă. Abia după ce şi-a înfiinţat o secţie de exploatare a cuarţului la Uricani, a demarat cu toată viteza. Din aproape 500 de modele noi create anul trecut, jumătate intraseră deja în fabricaţie. "Două zile nu sunt la fel pentru Valer Neag şi Mihai Topescu, tinerii artişti plastici ai colectivului de creaţie, orizontul artei lor întinzându-se din Japonia până în Danemarca şi din Austria până în Statele Unite, drumuri marcate de numeroase premii", i-a lăudat reporterul revistei Flacăra.

INVITAŢIE LA OPERĂ
La ora 18:00 a început la Opera Română spectacolul Nabucco de Giuseppe Verdi. Au interpretat Nicolae Urdăreanu, Lucia Ţibuleac, Ionel Voineag, Dan Zancu, Veronica Gârbu, Paul Basacopol, Nicolae Bratu şi Gerda Radler. Conducerea muzicală i-a aparţinut dirijorului Cornel Trăilescu.      

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de