x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

7 aprilie 1989

0
Autor: Florin Mihai Cornelia Lupu 07 Apr 2009 - 00:00

În România s-a sărbătorit "ziua mon­dială a sănătăţii". Prilej minu­nat pentru expunerea "politicii profund umaniste în domeniul ocro­­tirii sănătăţii populaţiei", ini­ţiată de se­cretarul general Nicolae Ceau­şescu.



"Progrese în chimia şi teh­no­logia polimerilor", tomul de căpătâi al savantului de renume mondial Elena Ceauşescu s-a tradus în limba en­gleză şi s-a lansat la Tokyo. În Bu­cureşti, potrivit României Libere, muncitorii lucrau de zor la amenajarea parcurilor, ştrandurilor şi a locurilor de agrement.

ZIUA MONDIALĂ A SĂNĂTĂŢII
Încă din 1950, în lumea întreagă se sărbătorea "ziua mondială a sănă­tăţii". În România, evenimentul a fost un prilej minunat pentru subli­nierea "politicii profund umaniste în domeniul ocrotirii sănătăţii popu­laţiei", iniţiată de secretarul general Nicolae Ceauşescu. Cercetarea ştiin­ţi­fică medicală, scria în presa vremii, beneficiase şi de "sprijinul şi înalta competenţă a tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu".
La fel de bine arătau pe hârtie şi cifrele referitoare la sectorul sanitar (215.000 de paturi de asistenţă medi­cală, 535 de policlinici, 5.501 dispensare medicale, 847 de creşe, 48.832 de medici, 135.000 de cadre medi­cale cu pregătire medie). Din statistici reieşea că "România era un po­por tânăr", cu un "procent de 55% de vârstă tânără, rezultat doar prin po­litica demografică a partidului şi statului ce au sporit nata­litatea". În acea zi, organizaţiile de profil iniţiau comunicări despre prevenirea şi combaterea unor boli cronice, în­dem­nau populaţia la o alimentaţie să­nătoasă, la respec­tarea igienei in­di­viduale şi a me­diu­lui. Cheia po­li­ticii demografice rămânea însă interzicerea întreruperii cursului normal al sarcinii.

"PROGRESE ÎN CHIMIA ŞI TEHNOLOGIA POLIMERILOR", LANSATĂ LA TOKYO
Ultima lucrare ştiinţifică a aca­demicianului de "reputaţie inter­na­ţio­nală" Elena Ceauşescu s-a lan­sat de curând la Tokyo. Cine va fi scris cu adevărat volumul "Progrese în chimia şi tehnologia polime­rilor" (tradus în engleză) nu ştim, aflăm însă din Scînteia reacţia cole­gilor de breaslă japonezi ai celei cu­noscute în satul natal "Leana lu' Briceag". Societatea Japoneză a Poli­merilor i-a acordat "tovarăşei" titlul de "om de ştiinţă de onoare", argumentând totodată: "Doamna academician doctor inginer este un eminent cercetător ştiinţific în domeniul polimerilor, bucurân­du-se de un înalt respect şi apre­cie­re în rândurile academice din în­treaga lume". Profesorul Jiro Kon­do, preşedintele "Consiliului Ştiin­ţei din Japonia", a asigurat-o pe Elena Ceauşescu de succesul tomului în rândul specialiştilor, urându-i "sănătate, fericire şi putere de muncă".

ÎNCEPEAU PREGĂTIRILE PENTRU MAMAIA 1989
Sub egida Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, a Radiotelevi­ziunii Române şi a Uniunii compo­zitorilor, urma să se desfăşoare pe malul mării Concursul de creaţie şi interpretare "Mamaia 1989". Deşi mai erau câteva luni până la debutul competiţiei (30 august-3 septembrie), pregătirile au început deja, anunţându-se din timp condiţiile de participare. Conform regulilor, puteau intra în concurs compozitori membri şi nemembri ai Uniunii Compozitorilor, cu una sau mai multe lucrări în premieră. Creaţiile trebuiau depuse până la 15 mai, în două exemplare, cu aranjament de voce şi acompaniament la pian, la Direcţia Artelor şi Instituţiilor de Spectacole din cadrul Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste (Piaţa Scînteii, nr. 1). Compozitorul mai avea şi alte obligaţii. La aceeaşi adresă trebuia să trimită textele cântecelor dactilografiate şi recomandările cu numele a trei interpreţi. Şi pentru cântăreţi existau condiţii de participare. Vârsta maximă era de 28 de ani, iar concurenţii trebuiau să fi câştigat premii la Festivalul Naţional Cântarea României sau la competiţiile interjudeţene. Trierea lor se făcea în mai multe etape. În prima fază, la Bucureşti (8-11 mai), se făceau audiţii în faţa juriului la Sala Victoria a Teatrului satiric muzical C. Tănase. În final, pe scena din Mamaia, urma proba de foc, a concertelor susţinute în faţa publicului.

LUCRĂRI DE MODERNIZARE ÎN PARCURI ŞI PĂDURI

Rămăsese puţin timp până la începerea sezonului estival. Edilii Capitalei au început şi ei "lucrările de modernizare a zonelor de agrement". În jurul Bucureştiului, pincipala ţintă era amenajarea pă­du­rilor-parc pentru odihnă şi pro­menadă. Potrivit României Libere, muncitorii roboteau de zor. Se plan­tau flori bianuale (pansele, trandafiri), se construiau terenuri de joacă pentru copii şi de sport, se ridicau chioşcuri, se de­zinfectau ştranduri. Câteva debarcadere au şi fost deschise (Snagov, Herăstrău, Cişmigiu, Balta Albă, Drumul Taberei). Proiectele erau şi mai mari însă, asigura pu­blicaţia amin­tită. "Vor fi deschise şi în anul acesta cele 12 mari ştranduri amplasate în inima celor mai importante cartiere bucureştene - Drumul Taberei, Dâmboviţa, Berceni, 16 Fe­bruarie, Griviţa, Pantelimon, Titan, Uverturii şi Băneasa. Şi să nu uităm a reaminti nici pe cele din Cernica şi din cadrul complexului turistic Snagov. Toate aceste ştranduri, însu­mând o capa­citate de peste 145.000 de locuri, au cunoscut ample reamenajări şi echipări corespunzătoare - aparate de joacă pentru copii, spaţii anume destinate celor mai mici dintre ei, terenuri de volei şi tenis, jocuri mecanice şi, nu într-un ultim rând, cabine, vestiare, cabane, precum şi puncte fixe ori volante de desfacere a dulciurilor şi a răcoritoarelor. Totodată, în parcurile Herăstrău, Tineretului, Balta Albă, Tei, Snagov, Dâm­boviţa, Pantelimon, Buftea, peste 1.200 de bărci cu rame, 200 de hidrobiciclete, 35 de vapoare de capacităţi diferite sunt gata să răspundă soli­citărilor."


Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de