Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ajuns la finalul misiunii, luni, 7 august, Safa Saleh Mahdi Al Falaki, ambasadorul Iraq-ului la Bucureşti, a oferit o recepţie. Supertraulerul "Pietrosul", cel mai nou vad de pescuit oceanic intrat în dotarea flotei comerciale, naviga spre Oceanul Atlantic. Cooperativa Agricolă de Pruducţie Costineşti anunţa că zilnic trimite în magazinele judeţului 10 tone de legume şi fructe. Sub cupola generoasă a Festivalului Naţional "Cântarea României" debutau "Zilele cărţii social-politice". La Fabrica de Confecţii nr. 1 din Ulan Bator, angajaţi ai ambasadei României au povestit lucrătoarelor despre semnificaţia zilei de 23 August. Întreprinderea de Reclamă şi Publicitate Recoop anunţa lansarea pe piaţă a unui nou joc pentru copii.
SUPERTRAULERUL "PIETROSUL" PLECA ÎN PRIMA SA CURSĂ
În preajma Zilei Marinei, supertraulerul "Pietrosul" pleca în prima sa cursă din portul Tulcea.
Nava de pescuit oceanic fusese construită la Şantierul Naval din Brăila. Echipamentele şi instalaţiile de navigaţie, precum şi mijloacele specifice de pescuit şi de prelucrare a peştelui erau de fabricaţie autohtonă. Ambarcaţiunea aparţinând Întreprinderii de Pescuit Oceanic Tulcea a plecat spre zona de pescuit din Oceanul Atlantic, unde la acel moment se mai aflau şi alte nave româneşti.
CURENT PENTRU ZONELE NEELECTRIFICATE DIN TIMIŞ
În aceeaşi ştire, copiind parcă structura unor bancuri, presa dădea cititorilor o veste bună şi una rea. Vestea bună era că specialiştii de la Filiala Timişoara a Centrului de Cercetare Ştiinţifică şi inginerie tehnologică pentru echipamente hidroenergetice Reşiţa realizaseră o turbină eoliană menită să alimenteze cu energie electrică gospodăriile răzleţe, neconectate la reţeaua energetică naţională. Vestea rea, dată indirect, era că bătălia electrificării nu fusese câştigată în totalitate şi că în România existau încă cetăţeni care nu beneficiau de avantajele curentului electric. Turbina eoliană se afla la Oficiul de gospodărire a Apelor Moraviţa, judeţul Timiş, şi avea o putere de 6 kW. Ieşit din comun era că turbina eoliană, proiectată deci să obţină curent electric folosind forţa curenţilor de aer, funcţiona şi în perioadele lipsite de vânt.
PEPENI DE COSTINEŞTI ÎN MAGAZINELE CONSTANŢEI
Localitatea Costineşti din judeţul Constanţa era bine cunoscută în epocă drept "staţiunea tineretului", locul unde vara se organizau felurite "manifestări cultural-artistice". La origine, Costineştiul era un sat cu ieşire la Marea Neagră. Şi, ca orice aşezare rurală, suportase procesul de "transformare socialistă a agriculturii", mai cunoscută sub numele de "colectivizare". Cooperativa Agricolă de Producţie Costineşti, spunea Cristina Spînoche, inginer-şef de fermă, avea în plan să producă peste 5.000 de tone de legume. Din valorificarea lor, în visteria Cooperativei urmau să intre şase milioane de lei. La Costineşti se cultiva ardei gras pe 50 de hectare, varză de toamnă (10 hectare), pepeni (30 hectare). Zilnic, spunea pentru ziarul Dobrogea Nouă Cristina Spînoche, de la CAP Costineşti 10 tone de legume şi fructe luau drumul magazinelor de pe litoral.
"ZILELE CĂRŢII SOCIAL-POLITICE"
Luni, 7 august, trecută în contul Festivalului Naţional "Cântarea României", debuta acţiunea intitulată "Zilele cărţii social-politice". Programul intenţiona, cel puţin la nivel declarativ, să popularizeze apariţiile editoriale "semnificative" din domeniul ştiinţelor sociale "în întreprinderi şi instituţii, în aşezămite de cultură, învăţământ şi educaţie, în unităţi de cercetare ştiinţifică şi proiectare". Fireşte că cele mai reprezentative erau "operele" semnate de Nicolae Ceauşescu. Creaţiile de gen aveau să fie prezentate la scară planetară. Din vreme, autorităţile "de partid şi de stat" croiseră un program de activităţi externe în cinstea zilei de
23 August, văzut şi aprobat de Elena Ceauşescu. Conform documentelor de arhivă, pe toate continentele, ambasadele României aveau ca sarcină organizarea de simpozioane, expoziţii de artă şi de carte. Luni, 7 august, despre Ziua naţională a României s-a vorbit la Berlin, Ulan Bator, Bonn, Paris, Caracas şi Sofia. În Germania Democrată şi Bulgaria, pe lângă cuvenitele luări de cuvânt, s-a vernisat şi câte o expoziţie de artă contemporană, cuprinzând lucrări de pictură, sculptură şi grafică. Francezilor şi mongolezilor li s-au pus sub ochi şi cărţi "social-politice". La Ulan Bator, în Mongolia, despre semnificaţia zilei de 23 August s-a vorbit la o fabrică de tricotaje construită în cooperare cu România.
OFERTA VERII LA JOCURI ŞI JUCĂRII
August - lună de vacanţă, deci un timp potrivit pentru producătorii de jocuri şi jucării autohtone să prezinte oferta. Copiilor de grădiniţă şi şcolarilor, Gheorghe Feţeanu, directorul Întreprinderii de Reclamă şi Publicitate Recoop, unitate aparţinând Centrocoop, producătoare de jocuri şi jucării purtând marca Jeco, le recomanda "Catapulta", "Cărăbuşul", "Caruselul literelor", "Competiţie", "Copiii căpitanului Grant", precum şi cărţile din colecţia "De ce? De ce?". Instructiv-educative, utile în pedagogia timpului liber erau, în opinia producătorului, şi jocurile de îndemânare Arco, constând în articole de construit din lemn şi din plastic. La începutul lunii, Recoop lansase pe piaţă cartea de joc "România, prima noastră navă cu aburi". Cartea conţinea macheta desfăşurată a vaporaşului fluvial care navigase pe Siret în 1858. Celor mici li se cerea să decupeze după contur şi să asambleze părţile astfel rezultate cu ace de gămălie. Pentru copiii mai mari, Recoop producea şi jocuri logice de tip Scrabble, Jocul cuvintelor, Flex, Mondial.
