x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

7 noiembrie 1989

0
Autor: Florin Mihai 07 Noi 2009 - 00:00
Se împlineau 72 de ani de la declanşarea "Marii Re­voluţii Socialiste din Octombrie". La Bucureşti, Manea Mănescu, Ştefan Andrei, E.M. Tiajelnikov, A.M. Mosk­vicev au participat la adunarea festivă dedicată evenimentului. Sportul cu mănuşi se pregătea de cea mai importantă competiţie a anului, organizată în Ro­mânia. Începeau "Naţionalele" de box. Acţiunile "Operaţiunii Satele Româneşti" s-au intensificat în luna noiembrie.


ONOR PRIMULUI STAT SOCIALIST
Se împlineau 72 de ani de la declanşarea "Marii Re­vo­luţii Socialiste din Octombrie" (În calendarul pe stil vechi, evenimentele au avut loc între 10-25 octombrie. Pe stil nou însă, data oficială a "revoluţiei" a devenit 7 noiembrie).
Din capitala "patriei popoarelor", Nicolae Chilie, transmitea pentru ziarul Informaţia Bucureştiului: "Moscova a îmbrăcat haine de săr­bătoare. (...) De-a lungul largilor bulevarde, pe frontispiciile clădirilor re­prezentative sunt arborate drapele roşii, lozinci şi pancarte care subliniază semnificaţia istorică a evenimentului, jalonează drumul parcurs de poporul sovietic în cele peste şapte decenii de existenţă a primului stat socialist din lume".


MANIFESTARE FESTIVĂ, LA BUCUREŞTI
Cu o zi în urmă, la Bucureşti, Co­mitetul Municipal Bucureşti al PCR, Consiliul Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România, CC al UTC, Consiliul Culturii şi Educaţiei Socia­liste, Institutul Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea şi Consiliul de Conducere al Asociaţiei de Prietenie Româno-Sovietice au organizat o adunare festivă, marcând momentul. Printre membrii prezidiului s-au aflat Manea Mănescu (vicepreşedinte al Consiliului de Stat), Ştefan Andrei (viceprim-ministru al Guvernului), E.M. Tiajelnikov (ambasador al URSS), A.M. Moskvicev (adjunct al Ministrului Sănătăţii al URSS). După intonarea celor două imnuri de stat, au vorbit Cornel Pânzaru (ministru secretar de stat la Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării economice Interna­ţionale) şi E.M. Tiajelnikov.


TIAJELNIKOV ŞI MOSK­VI­CEV AU CUTREIERAT ROMÂNIA

În câteva mari oraşe (Bucureşti, Ga­laţi, Brăila, Tulcea, Vaslui), în întreprinderi şi la teatre, "oamenii muncii" au fost mobilizaţi şi ei. Tiajelnikov şi Mos­kvicev şi-au împărţit "frăţeşte" obiec­tivele, cuvântând despre în­sem­nă­tatea datei de 7 noiembrie. Am­basadorul sovietic a organizat, în plus, o conferinţă de presă, la care au partici­pat ziarele centrale, Radioteleviziunea, Agerpresul, corespondenţii străini a­cre­­ditaţi în România. Din discurs, axat pe politică externă ale URSS, reieşea că Gorbaciov promova re­laţiile dintre statele socialiste pe baza "prin­cipiilor egalităţii, suveranităţii, nead­miterii nici unui amestec din afară".


OFICIAL E BINE

Potrivit comunicatului oficial, pu­blicat în presa românească, relaţiile româno-sovietice erau la fel de "cordiale". Contribuiseră din plin întâlniri­le bilaterale, mai dese în ultimii doi ani, scriau ziarele. "Înţelegerile la care s-a ajuns cu prilejul vizitei oficiale de prietenie întreprinse, în toamna anului trecut, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în Uniunea Sovietică, al vizitei anterioare în România a tovarăşului Mihail Gorbaciov, precum şi în cadrul întâlnirii de la Bucureşti, din vara acestui an, au pus în lumină concluzii de însemnătate majoră pentru extinderea şi aprofundarea ansam­blului raporturilor dintre partidele, ţările şi popoarele noastre, în spiritul Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală, în interesul reciproc, al cauzei socialismului şi păcii în lume."


"COMPLOTUL" LUI KOHL ŞI MITTERRAND
Despre alte întâlniri, tot oficiale, informa şi Departamentul Securităţii Statului, prin secţia SIE. Cancelarul Kohl (RFG) şi preşedintele Mitterrand (Franţa) dez­bă­tuseră pe larg chesti­uni politice la ordinea zilei. "S-a stabilit să se intensifice aplicarea măsurilor ela­borate în cadrul NATO pentru stimula­rea evoluţiilor din Europa de est, îndeosebi prin sprijinirea constituirii unui front comun al forţelor de opoziţie din ţările socaliste", informau securiştii cu misiuni peste hotare.


TOSSIAT ŞI BORZEŞTI S-AU ÎNFRĂŢIT
Acţiunile "Operaţiunii Satele Ro­mâ­neşti" s-au intensificat în luna noiembrie. Francezii, polonezii şi danezii erau gata să ajute comunele considerate în pericol. Jacqueline Barbery (comuna Tossiat, departamentul Ain, Franţa) i-a contactat pe organizatori, la Bruxelles. Li s-a repartizat un sat abia peste o lună, când Tossiat şi Borzeşti (com. Ungu­reni, jud. Botoşani) s-au înfrăţit. După Revoluţie, moldovenii au primit din Franţa "ajutoare". O "coordonare" polo­neză s-a înfiinţat în jurul Comitetului Helsinki şi al Solidarităţii rurale. Bronislaw Geremek, preşedintele Clu­bului parlamentar al Solidarităţii, sprijinea, la rându-i, proiectul. La începutul lunii noiembrie, pregătirile pentru înche­garea OVR-Danemarca erau în toi. S-au finalizat la 15 noiembrie, când s-a lansat şi în nordul Europei proiectul "adop­tării" unor sate româneşti.


"NAŢIONALELE" DE BOX
Începeau "Na­ţionalele" de box. La Palatul Spor­tului şi Culturii 115 bo­xeri, de la prin­­cipalele cluburi ro­mâ­neşti, ur­mau să urce în ring. Tururile preli­minare au fost programate pentru 6-8 no­iembrie (luni-miercuri). Joi şi vineri se desfă­şu­rau semifinalele, iar du­­minică finalele. Împărţiţi pe 12 ca­­tegorii (semimus­că, muscă, cocoş, pană, semi­uşoară, uşoară, semimijlocie, mijlocie mică, mijlocie, semigrea, grea, supergrea), sportivii trecuseră în prealabil prin întrecerile zonale. Li s-au adăugat şi componenţii lotului naţional, prezenţi la Campio­natele Mondiale de la Moscova, şi câţiva tineri remarcaţi la "Criteriul speran­ţelor". Printre candidaţii la centuri se numărau şi numele grele ale boxului românesc de atunci, cum ar fi Francisc Vaştag, Rudel Obreja.
Citeşte mai multe despre:   jurnalul zilei

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de