x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

7 septembrie 1989

0
Autor: Florin Mihai 07 Sep 2009 - 00:00
Din documentele pregătite pentru Congresul al XIV-lea al PCR, pu­blicate parţial în Scînteia, reieşea că fondurilor sociale de consum de la bugetul de stat pentru fiecare fa­mi­lie urmau să crească. Nicolae Gio­san, preşedintele Marii Adunări Na­ţio­nale (MAN), s-a întâlnit cu o de­legaţie mongolă, condusă de Lo­don­ghiin Rincin. La Bucureşti, cu ocazia zilei naţionale a RP Bulgare, au­to­ri­tă­ţile române au organizat o adu­na­re festivă. În 1989, noile modele de compleuri, cu şaluri, funde, evazeuri şi diverse accesorii şi tricotajele tip jaquard se vindeau ca pâinea caldă.


PREFAŢĂ LA CONGRESUL AL XIV-LEA
Din documentele pregătite pentru Congresul al XIV-lea al PCR, publicate parţial în Scînteia, reieşea că fondurilor sociale de consum de la bugetul de stat pentru fiecare familie ur­mau să crească de la 14.900 în 1990 la 15.500-16.000 în 1995. Alte cifre, oferite de oficiosul PCR, demonstrau realizările "Epocii de Aur". Potrivit acestora, 5,6 milioane de tineri be­neficiau de învăţământ gratuit. În domeniul sănătăţii, existau 9,3 pa­turi la fiecare 1.000 de locuitori.
Funcţionau în toată ţara peste 8.000 de centre de cultură şi educaţie so­cială, 25.000 de biblioteci, 5.500 de ci­nematografe, 136 de muzee şi 46 de tea­tre. Părea că visul omenirii se reali­za­se în România. Ai zice că fu­sese crea­tă societatea perfectă. "Serviciile ofe­rite gratuit din fondurile statului asi­gură tuturor membrilor societăţii, in­diferent de naţionalitate, de sex sau vârstă, condiţii egale de pregătire ge­ne­rală şi profesională, de instruire şi cul­tură, de menţinere şi îmbunătăţire a stării de sănătate şi, implicit, a capa­ci­tăţii de muncă, de dezvoltare a va­len­ţelor creatoare şi a personalităţii fie­c­ăruia, condiţii ale exercitării pe ba­ze egale a dreptului la muncă şi re­par­tiţie", scria "orga­nul" central de presă.   

PROIECTE DE VIITOR

Care erau "preocupările" "To­va­ră­şu­lui" pentru următorul cincinal aflăm din aceleaşi documente pre­zen­tate în Scînteia. "Perfecţionarea în­vă­ţământului gratuit, so­lu­ţio­na­rea problemei locuinţelor şi a ocro­ti­rii sănătăţii, stimularea creşterii de­mografice, sprijinirea familiilor cu mai mulţi copii, lichidarea deosebirilor între muncă fizică şi cea inte­lectuală, ridicarea gradului de civili­za­ţie al tuturor localităţilor patriei, in­tensificarea vieţii cultural-artisti­ce, lărgirea orizontului de înţelegere şi cunoaştere al maselor, ridicarea conştinţei întregului popor", erau dezideratele "conducerii de stat şi de partid" pentru viitorul apropiat.

MAI MULTE CEREALE
"Obiectivele de perspectivă ale noii revoluţii agrare în cincinalul viitor trebuie să fie obţinerea de pro­­­ducţii de peste 10.000-12.000 kg de grâu, orz, ovăz, orez la hectar. Până în anii 2000 se prevedea rea­li­zarea a aproximativ 15.000 kg la hec­tar", declarase "Tovarăşul" în Plenara lărgită a Consiliulu Naţional al Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Gospodăririi Apelor. "Preţioasa" indicaţie a "genialului con­ducător" se regăsea în proiectul Pro­gramului-Directivă pentru Congresul al XIV-lea al PCR. "Cum se pot pregăti recolte record?", era întrebarea la ordinea zilei. Scînteia reali­za un "studiu de caz" pe judeţul Ar­geş, unde, în ciuda solurilor mai pu­ţin performante, se realizaseră producţii ridicate. Încălzirea solurilor reci, folosirea îngrăşămintelor pe bază de azot şi fosfor, amplasarea cerealelor păioase pe terenul potri­vit, erau "cheia succesului", decla­rau responsabilii cu agricultura din judeţ.   

DINEU PENTRU MONGOLI
Nicolae Giosan, preşedintele Ma­rii Adunări Naţionale (MAN), s-a în­tâl­nit cu o delegaţie mongolă, condusă de Lodonghiin Rincin, pre­şe­din­tele Marelui Hural Popular (de­nu­mirea Parlamentului din ţara ur­maşilor lui Gingis-Han). La convorbiri a asistat şi Osoryn Ghenden, am­basadorul RP Mongole la Bu­cu­reşti. Joi după-amiază oaspeţii au depus o coroană de flori la Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului şi a patriei. Apoi, Biroul MAN a oferit un dineu în cinstea asiaticilor.


ADUNARE FESTIVĂ DE ZIUA BULGARIEI

La Bucureşti, cu ocazia zilei na­ţio­nale a RP Bulgare, autorităţile ro­mâ­ne au organizat o adunare festivă. Se aniversau 45 de ani de la victoria revoluţiei socialiste în Bulgaria. Co­mi­tetul Municipal Bucureşti al PCR a marcat cum se cuvine evenimentul, deşi fără fastul anilor trecuţi. Au participat membri ai CC, ai conduce­rii Ministerului Afacerilor Externe, reprezentanţi ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, "oameni ai mun­cii". Despre semnificaţia momentului, un fel de "23 August" bulgăresc, a vorbit Ion Sîrbu, secretar al CC. "A în­cununat lupta îndelungată a po­po­rului bulgar pentru eliberare so­cială şi naţională, pentru libertate şi in­dependenţă, a deschis calea unor adânci transformări social-econo­mi­ce, a edificării noii orânduiri în Bul­garia", a spus Sîrbu. Apoi, activistul a vorbit mai mult despre Nicolae Ceau­şescu decât despre Partidul Co­mu­nist Bulgar (PCB) şi Todor Jivkov. A urmat la cuvânt Ţvetan Nikolov, am­basadorul bulgar la Bucureşti. În câ­teva fraze, a evocat momentele is­to­rice de prietenie dintre cele două po­poare. Ce-i drept, cam puţine, de­vreme ce la sud şi nord de Dunăre răz­boaiele balcanice şi primul răz­boi mondial găsiseră Bucureştiul şi Sofia în tabere adverse. Chiar şi aşa, Ni­kolov a mulţumit soldaţilor ro­mâni care luptaseră la Plevna, Gri­vi­ţa şi Smârdan. Joi seara, Ambasada bulgară a oferit un cocteil. Au ciocnit cupele de şampanie, în onoarea ve­cinilor, Emil Bobu (membru al CPEx), Ion Radu (viceprim-ministru al Guvernului), Cornel Pacoste (vice­prim-ministru al Guvernului), Nicolae Giosan (preşedintele MAN) şi alţi membri ai aparatului CC al PCR.


CONFECŢII DE SEZON LA "VICTORIA"
Pe linie de confecţii, Magazinul Vi­ctoria primea produse de la întreprinderi din Bucureşti, Craiova, Că­lă­raşi şi Satu Mare. În 1989, cum­pă­ră­torii de toate vârstele găseau hai­ne după ultimele tendinţe ale mo­dei. Rochiile din materiale tip bumbac sau in şi din tercoturi, compleu­rile în croiuri clasice sau moderne, taioarele şi costumele subţiri, panta­lo­nii, fustele, bluzele din mătăsuri şi pânză topită erau cele mai căutate. Noile modele de compleuri, cu şa­luri, funde, evazeuri şi diverse acce­so­rii, se vindeau ca pâinea caldă. Tri­co­tajele tip jaquard, la fel. Pentru băr­baţi, se vindeau pantaloni din ter­coturi, cămăşi din bumbac, costume din stofe subţiri sau groase, sa­couri din bumbac, scurte, pardesie şi impermeabile. La "BIGî Berceni rochiile de vară nu mai prezentau interes. Venise vremea fustelor clo­şate sau drepte, din diverse tercoturi, compleuri din tergal în nuanţe de gri, bej, verde şi galben. 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de