x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

8 septembrie 1989

0
Autor: Florin Mihai 08 Sep 2009 - 00:00
În decursul zilei, Nicolae Ceau­şescu l-a primit pe Mohamed Najibullah, preşedintele Afga­nistanului. Cei doi au discutat pe tema războiului civil din ţara oaspetelui. Un alt Mohamed, Gha­zala, emisarul preşedintelui egip­tean, Mubarak, s-a întâlnit după-amiaza cu Ceauşescu. Fost ministru al Apărării, fusese demis din funcţie cu câteva luni înainte, din cauza unor acuzaţii despre im­porturi ilegale de arme pro­venind din Statele Unite ale Americii.


VIZITA LUI NAJIBULLAH
La Bucureşti sosise încă de joi, tocmai întors de la Conferinţa la nivel înalt a statelor nealiniate de la Belgrad, Mohamed Najibullah, preşe­dintele Afganistanului şi se­cretar general al Comitetului Central al Partidului Democratic al Poporului (PDP). Mulţumit de deciziile luate în privinţa soluţionării pe cale paşnică a conflictului din ţara natală, liderul asiatic s-a asigurat şi de sprijinul lui Nicolae Ceauşescu. Cei doi s-au întâlnit în dimineaţa zilei la Pala­tul Republicii. Fiecare a fost însoţit de câte o "echipă" de oficiali.
Din partea României au asistat la convorbiri Ion Stoian (secretar al CC al PCR) şi Ioan Totu (ministrul Afa­cerilor Externe). De cealaltă parte a mai participat Abdul Wakil (mi­nistrul Afacerilor Externe). S-a discutat pe temele "fierbinţi" ale acelor vremuri. Dezarmarea, asi­gurarea păcii, rezolvarea pro­blemelor subdezvoltării, instaurarea unei noi ordini economice internaţionale şi rezolvarea situaţiei din Afganistan au fost pe agenda de lucru a celor doi preşedinţi de stat.


DEJUN ŞI TOASTURI

După terminarea convorbirilor oficiale, Ceauşescu a oferit oaspetelui afgan un dejun, la care au participat şi membri ai Consiliului de Stat şi ai Guvernului. S-a toastat, aşa cum se obişnuia, în cinstea "bunelor relaţii de prietenie". În plus, preşedintele român a anunţat finalizarea negocierilor dintre cele două ţări pentru deschiderea de ambasade în capitalele Bucureşti şi Kabul. A tri­mis şi câteva săgeţi către SUA, Arabia Saudită şi Pakistan, fără a menţiona statele care se amestecau în afacerile interne ale Afganistanului. "Ţările care mai acordă sprijin militar unor forţe de opoziţie trebuie să renunţe la aceasta", a declarat Ceauşescu. La fel a procedat şi omologul său străin, care a denunţat atacurile cu rachete asupra conaţionalilor săi civili. "Domnule preşedinte, cu gândirea dumneavoastră luminată şi cu influenţa de care vă bucuraţi în rândul conducătorilor lumii, precum şi pe lângă preşedintele în funcţiune a mişcării de nealiniere, puteţi avea, fără îndoială, un rol important în soluţionarea pe cale paşnică şi politică a problemelor din Afga­nistan", a mai spus Najibullah. Era probabil printre puţinii lideri mondiali care mai credeau, în 1989, în capacitatea lui Ceauşescu de mediator. După dejun, preşedintele afgan a părăsit România. L-au condus la aeroport Manea Mănescu (vice­pre­şedinte al Consiliului de Stat), Ion Stoian şi de Ioan Totu.


VICTORIOS LA JALALABAD
Mohamed Najibullah era al patrulea preşedinte al Republicii Democrate Afganistan. Se născuse în tribul Ghilzai Paştun. În tinereţe se exilase în Europa, dar s-a întors la Kabul o dată cu intervenţia sovie­ticilor în Afganistan (1979). S-a "remarcat" în fruntea poliţiei secrete, temuta KHAD, despre care se ştia că tortura şi executa adversarii politici. Din 1986, a devenit secretar general al PDP şi preşedinte al ţării. A obţinut, prin­tre altele, retragerea trupelor sovie­tice (1987). Faţă de rebelii musulmani a adoptat o atitudine îm­păciuitoare, oferindu-le poziţii în Parlament şi Guvern. Cum ofertele sale au fost respinse, a declanşat ofensiva împotriva mujahedinilor. În primăvara anului 1989, forţele fidele lui Najibullah au obţinut victoria la Jalalabad. La întâlnirea cu Ceauşescu, liderul afgan s-a prezentat dintr-o poziţie favorabilă. Războiul civil a continuat însă până în 1992.


EMISARUL LUI MUBARAK
Tot vineri, preşedintele RSR l-a primit şi pe Mohamed Abdel Halim Abu Ghazala, trimisul special al Egiptului. Prin interme­diul emisarului, Nicolae Ceauşescu şi Hosni Mubarak au schimbat mesaje de salut şi urări de sănătate. Vizita a avut şi un caracter informal. Ghazala i-a relatat lui Ceauşescu amănunte despre evo­luţia politică a Orientului Mijlociu. Pe lângă cei doi, la discuţii au mai participat Ilie Văduva, consilierul preşedintelui român, Atef Mohamed Ebeid (ministru pentru problemele Consiliului de Miniştri şi ministru secretar de stat pentru Dezvoltare Administrativă) şi Saad Aboul­kheir (ambasadorul Egiptului în România).


IMPLICAT ÎN "PROIECTUL T"

Mohamed Abd al-Halim Abu Ghazala era fostul ministru al Apărării. Devenise al doilea om din "ţara piramidelor", rivalizând în popularitate cu preşedintele Hosni Mubarak. Fusese demis din funcţie cu câteva luni înainte, din cauza unor acuzaţii despre importuri ilegale de arme provenind din Statele Unite ale Americii. În acei ani, Egiptul dezvoltase, împreună cu Ar­gentina şi Irak, "proiectul T", program militar bazat pe rachete cu rază de acţiune de 900 km. Pentru a-l supraveghea mai uşor, Mubarak l-a transformat pe Ghazala în consilierul său personal.   


ENERGIE PENTRU COMUNELE SUCEVENE

"Oamenii muncii" din Suceava au trimis secretarului general o telegramă. Se reuşise asigurarea energiei electrice pentru cinci comune din judeţ (Panaci, Şaru Dornei, Dorna Arini, Poiana Ştampei şi Dorna Cândrenilor). Câte o centrală hidroelectrică fusese inaugurată în fiecare comună. "Produc suplimentar, faţă de necesarul acestor localităţi, o cantitate de energie de 10.800 MWh", se scria în telegramă. Nici sursele necon­venţionale nu au fost uitate. "De asemenea, au fost realizate 77 de instalaţii de biogaz, şase pe baza folosirii energiei vântului şi 12 solare. În prezent, alte lucrări de acest gen se află în curs de finalizare."

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de