x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

9 iunie 1989

0
Autor: Florin Mihai 09 Iun 2009 - 00:00

Gusturile românilor în materie de distracţie păreau a se rafina în 1989. În sezonul estival, distracţiile nautice au fost la mare modă. La rubrica "Oraşe noi pe harta ţării", "România liberă" prezenta localitatea Lehliu Gară (jud. Călăraşi), comună cu 4.500 de suflete, care fusese declarată urbe în aprilie 1989.



Pentru ziaristul plecat în delegaţie, pentru a dezvălui cititorilor "entuziasmul" locuitorilor şi avantajele vieţii "la oraş", socoteala din redacţie nu se potrivea cu cea de pe teren. În luna iunie, "Operaţiunea satele româneşti" a înfiinţat o secţiune şi în Olanda. La Medgidia, sărbătoarea "Zilele culturii medgidiene" se afla la ultimele manifestări.

DISTRACŢIILE NAUTICE, MODA VERII ÎN ROMÂNIA
Gusturile românilor în materie de distracţie păreau a se rafina în 1989. În sezonul estival, distracţiile nautice au fost la mare modă. În Capitală, pe In­su­la Pantelimon, a fost dat în folosinţă clu­bul de agrement nautic Lebăda, a cărui atrac­ţie era, pe lângă sălile de jo­curi (bi­liard, popice), teleschiul nautic. Pentru turiştii străini, câţi vor mai fi vi­zitat România în 1989, exista un club nautic separat, dotat cu  paraşute ac­vatice, inele gonflabile şi planşe cu vele.
De mare succes se bucurau sporturile pe apă şi în alt colţ al ţării, în Delta Dunării. La popasul "Pescarul" din satul Crişan, era amenajată o bază cu 30 de bărci cu rame şi patru bărci cu motor, pentru excursii pe canalele Dunării, în zone sălbatice, precum Caraorman, Lacul Iacob, canalul Litcov. La  Venus, s-a înfiinţat o şcoală specială pentru învăţarea tainelor sporturilor nautice (iachting, schi, surf). Şi la Mamaia, hotelul "Amiral" a lansat parcul de distracţii pentru cei mici, cu o mărime de 50 de metri pătraţi. O sală de bowling, un mini-trenuleţ, un tir cu laser îşi aşteptau micii clienţi, în apropierea parcului.

LEHLIU GARĂ, ORAŞUL "DE LA RĂSPÂNTIA DE DRUMURI"
La rubrica "Oraşe noi pe harta ţării", "România liberă" prezenta localitatea Lehliu Gară (jud. Călăraşi), comună cu 4.500 de suflete, care fusese declarată urbe în aprilie 1989. Până nu de mult doar o "gară pentru marfarele care încărcau cereale şi în care trenurile rapide de persoane nu opreau niciodată", Lehliu Gară îşi schimbase destinul sub "orânduirea socialistă", scria ziarul. "Treptat, aici s-a conturat un cen­tru polarizator al vieţii economico-so­­ciale. Beneficiind, aidoma tuturor aşezărilor ţării, de politica partidului şi statului nostru privind amplasarea judicioasă în teritoriu a forţelor de producţie, comuna de la răspântia de drumuri s-a scuturat din amorţeala seculară; pe teritoriul ei au apărut primii piloni ai industriei socialiste: Fabrica de tricotaje Crinul - vlăstar desprins din industria Capitalei, apoi o unitate industrială legată de producţie agricolă a zonei, apoi încă una şi aşa mai departe."  

URBANIZARE, CU GĂINI ÎN FAŢA BLOCULUI
Mare trecere aveau la conducerea de partid reportajele despre viaţa noilor oraşe, apărute te miri unde pe harta ţării. Pentru ziaristul plecat în delegaţie, pentru a dezvălui cititorilor "entuziasmul" locuitorilor şi avantajele vieţii "la oraş", socoteala din redacţie nu se potrivea cu cea de pe teren. Iată ce îşi aminteşte, de pildă, Sorin Ovidiu Bălan, în 1989 redactor la Scînteia Tineretului: "De multe ori, se întâmpla aşa: te duceai într-un sătuc şi nu puteai să spui că sub zodia socialismului toată lumea se bucură că i-a dărâmat casa şi l-a mutat la bloc. Mai ales când vedeai câte o bătrână necăjită, în baston, cu două-trei găini pe lângă ea, în faţa blocului, care n-avea WC, apă curentă, ci doar trei etaje. Sigur că nu prea îţi venea să scrii  aşa ceva".

OLANDA, ULTIMA ŢARĂ CARE A ADOPTAT OVR
Sistematizarea satelor româneşti intrase în atenţia unor ONG-uri occidentale. Câţiva tineri francezi şi belgieni declanşaseră "Opération Villages Roumains" (OVR - Operaţiunea satele româneşti), prin care urmăreau ca sate din Europa vestică să adopte localităţi din România. De la începutul anului 1989, OVR îşi extinsese aria de activitate în mai multe state, precum Franţa, Elveţia, Belgia, Luxemburg, Marea Britanie. La Londra, într-o conferinţă organizată de Trustul Civic, însuşi prinţul Charles denunţase efectele politicii regimului de la Bucureşti de "sistematizare" a satelor. Alături de Trustul Civic, acţionau şi Institutul Regal al Arhitecţilor Britanici, Consi­liul European pentru Sate şi Oraşe Mici, Europa Nostra, Asociaţia Ro­mâno-Britanică, Solidaritatea Creştină Inter­na­ţională, Fundaţia Eminescu. De cu­rând, OVR stabilise contacte şi cu organizaţii maghiare (Liga Drepturilor Omului, asociaţii de arhitecţi şi urbanişti, Liga autonomiilor regio­nale), interesate mai ales de soarta localităţilor transilvănene. Din iunie, s-a înfiinţat şi o secţie olandeză a OVR, care a devenit operativă abia mai târziu (septembrie 1989).

ZILELE CULTURII MEDGIDIENE
La Medgidia, sărbătoarea "Zilele culturii medgidiene" se afla la ultimele manifestări. La sala cinematografului Dobrogea s-a inaugurat "Gala filmului de animaţie", în prezenţa criticului Călin Căliman şi a regizorului Iosif Sârbu. La Muzeul de Artă, cercetătorii Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa (Adrian Rădulescu, Mihai Irimia, Tudor Papasima, Actuan Murat, Stoica Lascu) au organizat simpozionul "Dobrogea, vechi pământ românesc dintre Dunăre şi mare". O altă sesiune ştiinţifică s-a desfăşurat la Clubul CLA, unde s-au dezbătut ultimele ştiri din domeniul "sistemelor automate de prelucrare a datelor". Seara, în premieră pentru publicul medgidian, s-a proiectat filmul "De ce are vulpea coadă", al regizorului Cornel Diaconu.

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de