x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Jurnalul zilei: 10 martie 1989

0
Autor: Cristina Diac 10 Mar 2009 - 00:00

Albanezi la Ceauşescu ● România, la Salonul din Casablanca ● Premieră la "Nottara" ● Noutăţi în librării ● Talente studenţeşti la rampă ● Lirică pe adresa redacţiei



Ceauşescu primea un oficial de rang doi din Albania. Despre Ro­mâ­nia, observatorii români şi străini spuneau că se "albani­zează" pe zi ce trece. Sărăcia din ţară şi refuzul reformelor în­drep­tă­ţeau comparaţia. Creativ din fire, vreun român a creat îndată un banc "pe temă".

Albanezi la Ceauşescu
Nicolae Ceauşescu l-a primit pe Niko Gyyzari, preşedintele Co­mi­siei de Stat a Planificării din Re­pu­blica Populară Socialistă Albania. La întâlnire a participat Radu Bă­lan, preşedintele Consiliului de Stat al Planificării. "S-a relevat po­ten­ţialul economic în continuă dez­voltare al celor două ţări, care oferă posibilitatea extinderii coo­pe­rării româno-albaneze", se scria în comunicatul oficial al întrevederii. Oaspeţii albanezi sosiseră la Bucureşti pentru o vizită de trei zile, începând cu 9 martie. Au vizitat obiective economice şi social-culturale din Capitală şi din judeţele Argeş, Braşov şi Prahova.
Asemănarea dintre România şi Albania – cele două state socialiste europene ce refuzau orice fel de reformă – a fost remarcată şi spe­culată de autorii bancurilor politice.
Întrebare: Ce asemănare există între români şi albanezi?
Răspuns: Şi românii, şi albanezii au Tirana lor.

România, la Salonul din Casablanca

La Casablanca s-a deschis Sa­lonul internaţional al produselor din piele şi textile, unde expuneau şi firme româneşti din comerţul exterior de profil. Standul românesc, transmitea Agerpres, a fost vizitat de membri ai guvernului şi de oameni de afaceri.

Premieră la "Nottara"
Teatrul "Nottara", Sala Studio, la ora 18:30, prezintă premiera co­me­diei muzicale "Cuibul" de Tu­dor Popescu, având partitura semnată de compozitorul Dan Şte­fă­nică. Piesa "inspirată din actualitate" a fost montată de regizorul Dominic Dembinski.
În distribuţie – actorii Dorin Varga, Gilda Marinescu, Ion Pu­nea, Petrică Popa, Catrinel Pa-
­ras­chivescu, George Păunescu, Geor­ge Alexandru, Stelian Nistor, Adria­na Moca.

Noutăţi în librării
Cititorii împătimiţi găseau în librării noutăţile lunii. Printre acestea, "Revanşă târzie", un roman al lui Ion Bucheru, inspirat din lumea tenisului de câmp, apărut la Editura Sport-Turism. Editura Facla din Timişoara propunea titlul "Existenţa ca întemeiere", de Vasile Tu­dor Creţu.
 "Corespondenţa" scriitorului G.M. Zamfirescu apăruse la Editura Minerva. Meridia­ne continuă seria "Civilizaţia ege­ea­nă" a lui Nicholas Platon, cu volumele 3 şi 4, având un cuvânt înainte semnat de Zoe Petre. Apăruse şi un volum de versuri, "Liniştea Golfului", de Titus Andronic, sub auspiciile Editurii Dacia din Cluj.

Talente studenţeşti la rampă
Vineri, 10 martie, începea etapa finală a celei de-a XVIII-a ediţii a Festivalului Artei şi Creaţiei Studenţeşti. Organizatori – Consiliului Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România şi Ministerul Educaţiei şi Învăţământului. În faza finală se întreceau peste 5.000 de studenţi-artişti din centrele universitare Bu­cu­reşti, Iaşi, Cluj-Napoca, Timişoara, Cra­iova, Braşov, Galaţi, Ploieşti, Petroşani şi Târgu-Mureş. Concurau formaţii, interpreţi individuali şi creatori la secţiunile teatru, muzică corală, mu­zică de cameră, muzică uşoară şi de estradă, folclor, brigăzi artistice, dans contemporan, modern şi clasic, balet, montaje literare, publicistică, poezie, arte plastice şi foto-film.

Lirică pe adresa redacţiei
În 10 martie, Darie Novăceanu le răspundea cititorilor cu aspiraţii poe­tice prin intermediul rubricii "Atelier literar" a revistei Flacăra. Citind versurile primite la redacţie, Novăceanu şi-a pierdut răbdarea în faţa "subproducţiei literare", "avalanşei de hârtie chinuită în stare să cotropească tot, să îmbolnăvească de urât orice suflet". Pentru a-şi motiva supărarea, citează pe larg din "lirica" amatorilor. Mihai Liacu din Buzău se adresase redacţiei cu următoarea producţie: Absurdul surd/ a neclintit urechea/ din liniştea profundă/s-a mai clintit o undă. "Te ştergi la ochi, încercând să ieşi din absurd, se miră în continuare ziaristul, şi dai peste Mihail Minel, student la istorie-filozofie care, ca viitor profesor, descoperă un nou sens al căderii: «De fiecare dată când cad/ Mă doare,/ Dar nu unde m-am lovit, ci în suflet». Fireşte, îi place acest tip de durere: «M-aş sui până în nori/ şi m-aş da cu capul de cer/Apoi mi-aş face vânt/Până la pământ». Ce sfat poţi să-i dai? În afară de a-i atrage atenţia că, dacă la o simplă cădere pe brânci îl doare sufletul, distanţa cer-pământ i-l poate face pulbere. Nici un alt sfat."    

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de