x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Jurnalul zilei: 11 februarie 1989

0
Autor: Cristina Diac 11 Feb 2009 - 00:00

Luna cărţii la sate ● Frumosul pulover cu franjuri ● Întâlniri cu cititorii ● Stilouri Flaro, fără peniţe ● "Vişan se crede mare actor" ● Modelul Nadia ● Moda pentru automobiliste



La 11 februarie, Republica Islamică Iran sărbătorea ziua naţională. După tipic, presa reproducea mesajul de felicitare trimis de Ceauşescu, în nu­mele partidului şi poporului. Cu o zi înainte, acesta îl primise pe Mo­hammad Jawad Lerijani, adjunct al ministrului Afacerilor Externe ira­nian. După indicaţiile primite "de sus", comunicatul oficial îl prezenta pe oaspete drept "trimis special" al lui Sayyed Ali Khamenei, pre­şe­din­­te­­le Iranului. Toţi cei primiţi de Ceau­­şescu erau numiţi "trimis special". For­mula, destinată cititorului ro­­­­mân, fusese urzită tot în la­bo­ra­toa­rele propagandei, ca să în­dul­cească puţin realitatea amară: "tri­mi­şii speciali" erau în realitate oa­meni p­olitici de eşalonul doi. În 1989, Ceauşescu devenise neinteresant pentru liderii importanţi ai lumii.

Luna cărţii la sate
Februarie fusese declarată la scara întregii ţări "Luna cărţii la sate". Sarcină de lucru pentru scriitori – întâlnirile cu cititorii. La festivitatea inaugurală din comuna-comunelor, Scorniceşti, au participat Nicolae Dragoş, Nicolae Dan Fruntelată şi Valeriu Râpeanu.
După Scorniceşti a putut veni şi rândul localităţilor "obişnuite". La Bucureşti, Biblioteca Municipală "Mihail Sadoveanu" avea de dus la capăt un program "complex".

Întâlniri cu cititorii
De pe lista manifestărilor nu puteau lipsi localităţile subur­bane. În comuna Bragadiru s-a deplasat Nicolae Dragoş. La Dragomireşti – George Bălăiţă şi Mircea Ciobanu, în comuna Chitila – Mircea Nedelciu, în comuna Pantelimon – Tudor Opriş. Scriitorii, fireşte, scriau, iar cititorii erau dornici să-i vadă de-aproape, să le pună întrebări, să-i audă cuvântând. Cel puţin aşa a reţinut presa. Din vo­lumele de memorii sau "folclorul" născut spontan la restaurantul "Uniunii" reiese totuşi o atmosferă mai puţin "tovărăşească": după "acţiunea obştească" urma... petrecerea, prelungită pân’ la ceas târziu de noapte.

Stilouri Flaro, fără peniţe

Să scrii, să scrii. Dar... cu ce? Asta chiar era o întrebare, dacă e să-l credem pe August Popescu, om al muncii. Fără pretenţii de profesionist într-ale scrisului, cetăţeanul Popescu prefera stiloul şi se folosea de cele produse la Flaro Sibiu. "Numai că, de câtăva vreme, stilourile sunt puse în vânzare fără a fi însoţite şi de o peniţă de schimb", se plângea el redacţiei săptămânalului Flacăra. Pentru că peniţele erau imposibil de găsit în librării, admiratorul stilourilor Flaro a scris, probabil cu pixul, o epistolă fabricii din Sibiu şi, pentru mai multă siguranţă, a trimis o misivă şi pe adresa redacţiei.

"Vişan se crede mare actor"
Teatrul Naţional din Cluj propunea publicului premiera "Într-un parc... pe o bancă", piesă în două personaje, după textul lui Alexandr Ghelman, în regia lui Dorel Vişan. Din distribuţie: El – Dorel Vişan, Ea – Melania Ursu. Exigent, criticul literar Mircea Zaciu n-are prea multe cuvinte de laudă la adresa prestaţiei actorului-regizor.

Modelul Nadia
Almanahul "Cutezătorii" răspundea dorinţei pionierilor. Mulţi, scrie Tiberiu Stama, erau munciţi de întrebarea "ce sport să practicăm?" Modelul "Nadia" persista încă. Răspunzând întrebărilor redacţiei, doctor Ecaterina Burdalescu, specialist în cadrul centrului de Reumatologie din Bucureşti, le recomanda fetelor să practice gimnastica, ramură de sport care sporea agilitatea şi le ajuta să se dezvolte armonios. Dar accentul ar trebui pus pe gimnastica ritmică, sfătuia doamna doctor. Copiii trebuiau să afle de mici ce înseamnă "colectivul": gimnastica ritmică se practica, sub forma unor ansambluri, pe clase, pe şcoli etc.

Frumosul pulover cu franjuri
În România ultimului an de regim comunist, aproape toate femeile tricotau şi croşetau. Revistele de profil veneau în sprijinul lor, oferindu-le noi modele. În februarie, revista Femeia recomanda cititoarelor să-şi confecţioneze un frumos pulover cu franjuri. "Într-o superbă nuanţă de gri-fer, un pulover pentru tinerele fete tricotat în punct drept, ciorăpeşte. Firul culorii de bază este combinat cu un fir bucle, subţire, al cărui efect apare în tricot ca o fulguire de iarnă. Dintr-o nuanţă de gri argintiu şi alb se fac franjuri, care nu sunt altceva decât fire legate în grupuri de câte cinci-şase, care se aliniază pe mâneci şi în jurul gâtului." Ca să facă treaba până la capăt, redacţia arăta şi tiparul frumosului pulovăr cu franjuri. Dimensiunile, avertiza redactorul,  erau date pentru măsura 44. Fericit era cine avea rude la ţară, posesoare de oi. În astfel de condiţii, lâna cornutelor valora mult la bursa măr­furilor. Magazinele Fondului Plastic vindeau obiecte de îmbrăcăminte din lână netoarsă. Oferta a ur­mat imediat cererea, şi ţăranii au început să vândă lână după gustul clientelei sofisticate. Se tricota şi la locul de muncă. Dacă programul o permitea, printre hârtii şi do­sare funcţionarele doseau croşete, andrele, plus ghemele aferente.

Moda pentru automobiliste
Cum să te îmbraci la volan, în 1989? În pas cu moda, desigur, recomanda Almanahul Auto. "Pentru automobilistele noastre prezentăm două complete uşoare, comode şi, sperăm, plăcute, confecţionate din materiale uşoare pentru sezonul de vară, iar pentru vremea rece din materiale mai pline, la alegerea şi gustul fiecăreia. Garniturile, tivurile, nasturii, precum şi elementele auxiliare – cordon, batic, basc, şapcă – completează aerul tineresc şi plăcut. Pantofi comozi, flexibili, adaptaţi conducerii auto."

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de