x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Jurnalul zilei: 11 martie 1989

0
Autor: Cristina Diac 11 Mar 2009 - 00:00

"Prin posibilităţi specifice" ● Azi la CEC un leu depui.... ● Oaspete din ţara lui Saddam ● Africani, arabi şi sud-americani şcoliţi la Bucureşti ● Documente de partid în programa şcolară ● Râşniţă de cafea... pentru nechezol



Sâmbătă, Scînteia informa cititorii ce-a mai declarat Ceauşescu în presa internaţională. Cu titlul "Sub conducerea preşedintelui Nicolae Ceauşescu, poporul român îşi construieşte o viaţă nouă, priveşte cu încredere viitorul" erau grupate aprecieri din cotidianul Australian Financial Review, revista Media din Pakistan, ziarul Daily Times din Nigeria, cotidianul Tasvir din Turcia, ziarul La Republica din Columbia şi revista Greece’s Weekly.

"Prin posibilităţi specifice"
Documentele de arhivă arată că Bucureştiul aranja apariţia în me­diile străine a unor articole favorabile regimului. "Raportăm că, prin posibilităţi specifice, se scrie într-un asemenea document, s-a asigurat publicarea unor noi materiale dedicate RS România în presa siriană şi marocană. Însoţite de fotografii ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Comunist Român, preşedinte al Republicii Socialiste România, articolele evidenţiază progresele remarcabile şi ritmurile înalte de dezvoltare înre­gistrate de ţara noastră în toate do­meniile, îndeosebi în ultimele două decenii. Sunt evidenţiate, totodată, iniţiativele şi eforturile neobosite ale şefului statului român consacrate înfăptuirii dezarmării şi păcii în lume. (...) Au fost luate măsuri pentru valorificarea corespunzătoare a articolelor."

Azi la CEC un leu depui....
În 1989 se împlineau 125 de ani de la înfiinţarea Casei de Economii şi Consemnaţiuni, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza. CEC-ul era singura instituţie financiară păstrătoare a veniturilor populaţiei.  Sub gene­ricul "Vă informăm despre", Scînteia de sâmbătă inaugura un serial despre drepturile şi avantajele depunătorilor la CEC. În epocă, instituţia beneficia de ce-ar fi astăzi... spaţiu de reclamă în paginile revistelor şi almanahurilor, la radio şi televiziune.
Alte reclame ale "Epocii de Aur", prezente în paginile revistelor de epocă – la jocurile pentru copii "Jeco, instructiv, educativ", Iiruc Service (Întreprinderea pentru întreţinerea şi repararea utilajelor de calcul şi de electrotehnică profesională), cu­răţătoriile "Nufărul", unităţile tip "Gospodina", magazinele "Romarta" şi "Romarta copiilor", prezente aproape în fiecare oraş, magazinele universale, loteria.

Oaspete din ţara lui Saddam
În săptămâna ce stătea să se sfâr­şească, Anwar Maulood Dheban, pre­şe­dintele Uniunii Naţionale a Stu­denţilor şi Tineretului din Irak, vizitase România. Timp de patru zile, oaspetele a convorbit cu omologii români din CC al UTC şi din Consiliul Uniunii Aso­ciaţiilor Studenţilor Comunişti, cu tineri "din diferite obiective social-culturale", din municipiul Bucureşti şi din judeţul Braşov. Cu acest prilej a fost semnat protocolul de colaborare bila­terală dintre UTC şi Uniunea Naţională a Studenţilor şi Tineretului. În ultima zi a vizitei, irakianul a fost primit de Ion Stoian, membru supleant al CPEx, secretar al CC al PCR.

Africani, arabi şi sud-americani şcoliţi la Bucureşti

Conform documentelor de arhivă, statul român oferea burse de şco­la­ri­zare "cadrelor de conducere din ţările în curs de dezvoltare". Academia de Studii Social-Politice de lângă CC al PCR "Ştefan Gheorghiu" oferea cursuri de pregătire a cadrelor de condu­ce­re, cadrelor din domeniul or­ga­ni­ză­rii economiei şi pentru ziarişti. În anul universitar 1989-1990, România ofe­rea 37 de burse pentru cursuri de trei luni "cadrelor" din Africa de Sud, An­go­la, Benin, Congo, Etiopia, Guineea-Bissau, Madagascar, Mali, Mozambic, Namibia, Rwanda, Nigeria, Tanzania, Togo, Zair, Zambia, Zimbabwe, Liban, OEP, Chile, Republica Cooperatistă Guyanna, Peru, Uruguay şi Venezuela.

Documente de partid în programa şcolară
Până la sfârşitul semestrului al II-lea mai rămâneau cam trei săp­tă­mâni, după socoteala făcută de redactorii revistei Cutezătorii. Despre ce în­văţau elevii la disciplina Istorie mo­der­nă şi contemporană universală ne lămureşte bibliogafia obligatorie şi suplimentară, păstrată printre documentele Secţiei de Propagandă şi Agi­taţie a Comitetului Central. În mod obligatoriu, toţi copiii de clasa a VII-a din frumoasa Românie ar fi trebuit să cunoască "Expunere la şedinţa co­mună a CC al PCR a organismelor de­mocratice şi organizaţiilor de masă şi obşteşti din 28 noiembrie 1988", "Manifestul Partidului Comunist" şi textele din culegerea "Istorie mo­dernă". Ca bibliografie suplimentară, se recomanda lucrarea "Căderea Bastiliei" de Dumitru Almaş, "Impe­riul britanic" de C. Mureşan, "Re­vo­luţia franceză" a lui A. Saboul şi "U­l­ti­mele zile ale fascismului în Europa" de Jacques de Launay.

Râşniţă de cafea... pentru nechezol

Întreprinderea Electroargeş lansa pe piaţă noi produse. O râşniţă de cafea, mai silenţioasă, ne asigura producătorul la preţul de 190 de lei. Un ven­tilator cu baleiaj, "cu un design de­osebit şi o mai mare fiabilitate în ex­ploatare", putea fi dobândit contra sumei de 495 de lei. Un storcător de fructe – 600 lei. Râşniţe se produceau, dar ce să faci cu ele? În magazine se gă­seau numita "cafea amestec", fă­cu­tă din 40% cafea şi 60% năut, mai cu­nos­cută sub denumirea de "ne­che­zol". În memoria românilor au rămas pa­chetele aurii de Alvorada, con­ţi­nând cafea boabe. Ca şi cartuşul de ţi­gări Kent, pachetul de cafea reprezenta "valută forte". "Rezerva personală de ţigări-cafea-ciocolată era esenţială în lumea trocului din acei ani, îşi amintea scriitoarea Simona Sora, des­criind, ce-i drept, atmosfera din Spitalul Judeţean Deva. De fumat fuma toată lumea. Se fuma dimineaţa, la cafea, înainte de pregătirea sălii de operaţii, se fuma înainte de intrarea în spălător, se fuma între operaţii, se fuma imediat după. Ibricul era permanent pe lampa cu spirt, fiecare avea pachetul de cafea lângă trusa cu instrumente şi perfuzii."
Citeşte mai multe despre:   cafea

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de