x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Jurnalul zilei – 12 ianuarie 1989

0
Autor: Cristina Diac 12 Ian 2009 - 00:00

La Fabrica de ciorapi Adesgo, o nouă manifestare dedicată zilei naţionale a Cubei. Elena Căpităneanu, din partea organizaţiei de partid a Sectorului 4 al Capitalei, a lăudat harnicul popor cubanez şi conducerea sa comunistă.



Jaine Gispert, consilier al Ambasadei Republicii Cuba la Bucureşti, a complimentat "gazdele" – reprezentanţi ai organelor locale de partid, Ministerului Afacerilor Externe, "numeroşi oameni ai muncii" – şi a elogiat nivelul – din ce în ce mai crescut – al relaţiilor dintre cele două state.

La Geneva, educaţia din România
În timp ce la Bucureşti se sărbătorea a treia zi la rând preluarea puterii de comuniştii lui Fidel Castro "un reprezentant" al statului român a luat cuvântul la lucrările Conferinţei internaţionale a educaţiei de la Geneva, organizată sub egida UNESCO.
Din motive de "cult al personalităţii", Scînteia nu-şi informa cititorii nici măcar cum îl cheamă pe reprezentantul lor în neutra Elveţie.

Fotografie de primă pagină
Eugen Dichiseanu, fratele cunoscutului actor, era în 1989 fotoreporter la Scînteia. La începutul lui ianuarie a plecat "pe teren", în căutare de subiecte şi fruntaşi în "întrecerea socialistă". Maistrul Constantin Sabin, sudorul Ion Dumitrescu şi muncitorul cazangiu Vasile Marin de la Secţia a III-a Cazangerie a Întreprinderii Griviţa Roşie i-au ieşit în cale tocmai când fabricau instalaţii pentru reactoare chimice "de mare complexitate". Fotografia cu cei trei muncitori adânciţi în studierea unei planşe, în decorul impunător al Secţiei III Cazangerie, apărea pe prima pagină a Scînteii joi.

Poduri văzute şi poduri nevăzute
La Filiaşi a intrat în funcţiune primul cazan al centralei termice din localitate. Simultan  la  Scorţaru Nou din judeţul Brăila, a fost dat în folosinţă un nou pod peste râul Buzău. Podurile şi constructorii lor o interesau şi pe Lelia Munteanu. Sub titlul "Drumurile omeniei", ziaristul consemnează: "Se află pe lume poduri văzute şi poduri nevăzute. Se construiesc cu gândul, cuvântul şi fapta. Timpul le străbate întâi pe cele nevăzute; pe acestea le aşează, cu trudă şi speranţă, oamenii între ei. Viaţa le străbate, deopotrivă, pe amândouă. Podurile văzute, legând un mal de altul, leagă destine. Au şi ele, prin urmare, partea lor nevăzută. Timpul trece, podurile rămân. Peste apele vremurilor – mai tulburi, mai limpezi – s-au înălţat întotdeauna poduri. Ca să nu fie oamenii singuri, ca să nu vieţuiască malurile înstrăinate."

Premieră la Teatrul Naţional
La sala Atelier a Teatrului Naţional din Bucureşti, a avut loc premiera Vessa Jeleznova, după piesa cu acelaşi nume a dramaturgului Maxim Gorki. Tradu­cerea din rusă, informa afişul spectacolului, îi aparţinea Emei Beniuc, prima soţie a poetului Mihai Beniuc. Regia era semnată de Ion Cojar. În faţa spectatorilor au apărut numele mari ale Naţionalului bucureştean – Florina Cercel  (Vassa Jeleznova), Mircea Albulescu (Serghei Jeleznov), George Constantin, Gheorghe Cozorici, Olga Delia Mateescu.

Sindromul Suceava
În Suceava, gazele eliminate de Întreprinderea de Fibre Artificiale, se zvonea pe-atunci, afectau sănătatea populaţiei. Înălţimea coşului pentru eliminarea noxelor fu­sese prevăzută la 28o de metri. În goana după economii, specifică epocii, coşul a fost construit cu 80 de metri mai puţin decât prevedea proiectul. Din cauza "sindromului Suceava", sucevenii şi locuitorii satelor aflate pe o rază de 40 de kilometri acuzau dureri de cap, stări de moleşeală, se trezeau "beţi" după opt ore de somn. Ţăranii nu mai veneau să-şi vândă legumele în piaţă, se şoptea în oraş, pentru că toate plantele se usucă în faza de floare.

Noi tendinţe în confecţii
Industria tricotajelor raporta noi succese. Graţie iniţiativei şi imaginaţiei "maestrelor" din atelierele de creaţie, se anunţa că în 1989 fabricile schimbase­ră aproape toate modelele produse în anul precedent. "De asemenea, au fost asimilate noi sortimente din fire din bumbac şi amestec de bumbac, scria Scînteia, s-a diversificat paleta de modele a articolelor tricotate, în fiecare unitate producătoare fiind acordată o atenţie deosebită satisfacerii cerinţelor unor parteneri de peste hotare, specifice diferitelor pieţe de desfacere."

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de