x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Jurnalul zilei: 2 martie 1989

0
Autor: Lavinia Betea 02 Mar 2009 - 00:00

De mărţişor... ● Generaţii de artişti ● Istoria între cumnaţi ● Ceauşescu şi Sân Petru ● Blocurile "Eminescu" ● Ţării mai mult cărbune



Ieri, femeile şi fetele au primit mărţişoare. S-au sărbătorit 40 de ani de la declanşarea colectivizării. Minerii au mulţumit partidului şi secretarului general, angajându-se să dea ţării mai mult cărbune.

De mărţişor...
Deşi credinţele şi superstiţiile au fost combătute de educaţia materialist-dialectică, 1 Martie e ziua măr­ţi­şo­rului. Tot ce putea argumenta vechimea românilor era cultivat cu ostentaţie. Iar despre şnurul împletit alb-roşu se spune că e semnul primăverii – moştenire de la stră­mo­şii romani. "Şefele" de la lucru ori soţiile, amantele şi se­cretarele tovarăşilor cu munci de răspundere primeau de la 1 şi până la 8 Martie zeci de mărţişoare. Ma­gica îm­pletitură e obligaţie şi pretext de cadou. Şi de mi­­tă. Ataşată la o bijuterie sau un parfum de import, era pri­­mită (cum se cuvine) şi de doctoriţe, profesoare şi... gestionare!

Generaţii de artişti
Străzile se umpleau de tarabe, iar magazinele fondului plastic îşi de­pă­şeau de câteva ori planul. Un mărţişor pentru cineva "deosebit" era căutat nu în magazinele comerţului socia­list, ci în creaţia unui artist plastic. Sau viitor artist. Un student cu simţul afa­ce­rii îşi făcea "bursa" pe-o jumătate de an de 1 şi 8 Martie.
Printre studenţii Institutului de Artă "Nicolae Grigorescu" din Bu­cu­reşti se zvonise dintr-o promoţie la alta că dacă vrei să-ţi vinzi repede mărţişoarele, suni la uşa Ginei Patri­chi. Actriţa cumpără, fără târg, toată marfa. Cu generozitatea artistului consacrat pentru confratele tânăr.

Istoria între cumnaţi
Vasile Bărbulescu, secretar al CC cu agricultura semnează în Scînteia articolul "Cooperativizarea agricultu­rii – măreaţă cucerire în opera de fă­u­rire a socialismului". Contribuţia "to­varăşului" şi "tovarăşei" au fost şi sunt inestimabile, aflase "pe surse" cumnatul. Legea de la 2 martie 1949 de expro­pi­ere a moşiilor de 50 ha şi a fermelor-mo­del nici măcar nu e amin­ti­tă. Cu atât mai puţin prevederile ei cu pri­vire la pedepse de 5-15 ani de muncă silnică pentru tăinuirea de bunuri sau împotrivire la naţionalizare.
Din istoria partidului au dispărut fără urme şi cei 80.000 de ţărani arestaţi în "procesul colectivizării", men­ţionaţi oficial la încheierea lui.

Ceauşescu şi Sân Petru
Cu 40 de ani în urmă satul românesc păşea pe tărâmul prosperităţii – narează zilnic presa. Din fiecare judeţ sunt scormonite exemple. În Scînteia a venit rândul Bihorului. Spre a-i urni pe bihoreni pe noua cale, Ceauşescu bătuse calea satelor de pe Crişuri. "Îmi aduc aminte că odată, în 1954, mă aflam la Ciumeghiu", povesteşte activistul de primă generaţie Gheor­ghe Oprean. Stătea el, aşa, de vorbă cu ţăranii când deodată au apărut doi to­varăşi pe care nu-i văzuse, nu-i cu­noştea. Aşa coborau Dumnezeu şi cu Sfântul Petru, ne­vă­zuţi şi ne­cu­nos­cuţi, seara, la casele sătenilor – ştia din copilărie Oprean, reluând povestea cu alte personaje!
"Şi unul dintre ei mă întreabă cum muncesc, cum merg treburile, dacă sunt sănătos, dacă am greutăţi şi ce fel? – continuă povestitorul. Şi ce-ai făcut cu cei care sunt îndărătnici? – mă întreabă omul pe care nu-l cu­noş­team. (...) M-a întrebat apoi dacă nu am folosit metode de intimidare, de forţare şi i-am spus că nu aşa am ac­ţi­onat." A doua zi, la şedinţa cu activul de partid din Oradea, s-a revelat că drumeţul curios şi necunoscut fusese nimeni altul decât Ceauşescu, secretar al CC cu agricultura. Ca un apostol era citat la Ciumeghiu-Bihor şi în Drăgăneşti-Olt: "Voi să hotărâţi şi să fiţi uniţi. Numai astfel izbândiţi, vă schimbaţi viaţa din temelii".

Blocurile "Eminescu"

Congresul IX şi Congresul XIV au fost ancorele gazetarilor din 1989. Ce s-a făcut în ţară în anii puterii lui Ceauşescu. Cum vecinii vorbesc tot mai mult de "comunismul cu faţă uma­nă", frecvent citaţi sunt indicii bunăstării.
Judeţul Bistriţa-Năsăud "ra­por­tea­ză" că din 1965 încoace a dat în fo­lo­sinţă 38.000 de apartamente. Es­ti­mează încă 1.150 de noi apartamente predate la cheie în 1989. În "anul Eminescu", un nou ansamblu de blocuri din Bistriţa a primit numele poetului naţional.

Ţării mai mult cărbune
Cu etichetă (zisă "generic" pe-atunci) se anunţă: "Începând de la 1 Martie: generalizarea retribuţiilor în industria minieră". Prima categorie profesională cu toate salariile majorate au fost minerii. Ultimii 160.000 de be­neficiari ai majorării din industria mineritului sunt maiştrii, tehnicienii şi inginerii, personalul TESA şi admi­nistrativ. "Pentru ingineri – declară pentru Scînteia, Ion Mitrea, director în Ministerul Minelor – creşterile sunt, grupa I subteran, de la 3.680-5.610 lei la 4.050-5.860 lei lunar, iar pentru inginerii din grupa I suprafaţă de la 3.060-4.900 lei la 3.420-5.120 lei lunar."
Feed-back-ul apare simultan comunicării deciziei. "Oameni ai muncii" din Brad, Tismana şi Horezu manifestă recunoştinţă pentru "puternicul îndemn de a munci mai spornic, mai eficient" – vor da ţării mai mult cărbune! Nimic despre bunurile şi plăcerile oferite de bani. Ca şi cum ar fi o injurie.
Citeşte mai multe despre:   martie

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de