x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Jurnalul zilei: 20 februarie 1989

0
Autor: Florin Mihai 20 Feb 2009 - 00:00

Luna cărţii la sate ● Primii în campania de primăvară Jules Verne versus valorile ştiinţei ● Literatura de anticipaţie ● Ziua CFR-ului



"Revoluţia agrară" era tema ultimu­lui "documentar-artistic" "Sub semnul marilor împliniri", regizat de Al. G. Croitoru după scenariul lui A. I. Zăi­nes­cu. Lansat la "ceas aniversar" (îm­plinirea a 40 de ani de colectivizare în România!), filmul relua istoria "transformării agriculturii socialiste". Ima­gi­­nile de la Marea Adunare din 1962, ce-a "încheiat" oficial colectivi­zarea, continuau cu lucrările Congresului al IX-lea, cu prima vizită de lucru a lui Ni­­colae Ceauşescu ca secretar gene­ral, în comuna Gh. Doja, din Bărăgan. Deşi cam fără legătură cu tematica fil­mu­lui, regizorul "evidenţia" meritele "Ei", în ştiinţă şi învăţământ. Ima­gi­nea bu­co­lică a ogoarelor româneşti o în­tre­geau "actorii" de fundal: ţăranii coo­pe­ratori, preşedinţii de CAP-uri, directorii de IAS-uri şi SMA-uri, cerce­tătorii institutelor de agronomie.

Luna cărţii la sate

La Ineu (jud. Arad), scriitorul timi­şo­rean Gheorghe Daragiu şi-a lansat volumul de versuri "Glas albastru de stea". În judeţul Cluj, "publicul cititor" din Cojocna şi Frata a avut, de asemenea, seri de delectare spirituală. În sudul ţării, în comuna Axintele (jud. Ialomiţa), Ion Nistor, redactor la Editura Albatros, le-a pre­zentat ţăranilor şi şcolarilor ultimele apa­ri­ţii editoriale. În acelaşi judeţ s-au deplasat şi membrii cercului umo­ris­tic al Asociaţiei scriitorilor din Bucu­reşti.
Comitetele judeţene locale şi grupul de scriitori, actori şi pictori s-au întâlnit în "şezători" la Slobozia, Ţăn­dărei şi Gârbovi. De obicei, la sfâr­şitul unei asemenea "acţiuni" erau toţi mulţumiţi. Comitetul jude­ţean de cultură şi educaţie socialistă bi­fa o acţiune din "norma de plan" a Cân­tării Ro­mâniei, iar scriitorii îşi făceau aprovizionarea pe câteva săp­tămâni cu carne, vin, brânzeturi şi ce se mai găsea prin bătăturile fermelor de stat şi cooperatiste. Başca dis­trac­ţia de la chiolhanul stropit din belşug de gazde pentru osteneala şi măiestria autorilor.

Primii în campania de primăvară
Era vreme bună pentru începerea campa­niei agricole de primăvară. În sudul ţă­rii, mai repede decât în celelalte re­giuni. În judeţele Ialomiţa, Călăraşi şi Ilfov, "prima grijă" a CAP-iştilor era să semene mazărea de grădină şi de câmp, ovăzul, borceagul, ceapa, us­tu­roiul şi... muştarul! Prin "rezultate deose­bite în muncă", scria la ziar, s-au "distins" fermele Întreprinderii de pro­­­ducerea şi industrializarea le­gu­­melor şi fruc­telor Feteşti, Urziceni, Gârbovi, Co­cora, Gura Ialomiţei.  

Jules Verne versus valorile ştiinţei
Edi­ţia cartonată a volumelor de Jules Ver­ne făcea furori. Atunci când epui­zau stocul de cărţi din rafturile famili­ei, micuţii apelau la biblioteca şcolară. "Nu se putea împrumuta cărţi care nu făceau parte din lecturile indicate de programă, îşi aminteşte etnologul Ioan Popescu. Unul dintre băieţii mei s-a dus în clasa a doua la biblioteca şcolii ca să ceară un anume roman de Jules Verne. Bibliotecara l-a îndrumat să citească «Scufiţa Roşie». Pentru că băiatul o citise, i s-au recomandat basmele lui Ispirescu. Dar le citise. A fost îndrumat către «Amin­tiri din copi­lă­rie». La insistenţele lui pentru Jules Verne, bibliotecara l-a dus la director. Şi a fost ameninţat cu scăderea notei la purtare pentru obrăznicie. Eu am primit o convocare scrisă să mă pre­zint la şcoală şi am fost certat că nu ştiu să-mi educ copiii în spiritul dra­gos­tei pentru valorile ţării."

Literatura de anticipaţie
Fără a fi un gen agreat de autorităţi şi de criticii realismului socialist, li­teratura de anticipaţie câştiga tot mai mulţi cititori, an de an. Numărul 5-6 din suplimentul literar al revistei ti­mişorene "Forum studenţesc" era dedicat literaturii SF. Aflăm astfel că s-a înfiinţat şi un cerc de studii "H.G. Wells". Tinerii literaţi Lucian Ionică, Daniel Vighi şi Gheorghe Secheşan dezbăteau influenţa genului în România. În absenţa autorilor consacraţi (Isaac Asimov, Phillip Dick), amatorii de roboţi, lumi paralele şi fenomene paranormale se mul­ţumeau să citească precursori ai genului (Jules Verne) şi pe autoh­tonul Vladimir Colin.

Ziua CFR-ului
Cu o zi în urmă s-a sărbătorit "Ziua ceferiştilor şi a oamenilor muncii din transporturile auto". Nu mai era ce fusese pe vremea lui Dej, dar ră­mânea o zi importantă. Redactorii Scînteii au vizitat dispeceratul central din clădirea Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor. Şi au "consemnat" declaraţiile ingine­rului Mihai Munteanu, directorul secţiei. Sub deviza "Totul pentru ridicarea gradului de confort şi civi­lizaţie", zicea acesta, conducerea CFR anunţa începerea lucrărilor de electrificare pe linia Beclean pe Someş – Suceava, Gura Motrului – Turceni. În rest, tăcere!, în vagoane, ca şi în casele oamenilor, bântuia frigul. Singurul avantaj era să mergi cu "naşul". Cu discreţie, banii erau transferaţi conductorului în WC sau în compartimentul de serviciu. Deseori, în perioadele de vacanţă studenţească, în trenurile către litoral şi munte, numărul "bla­tiştilor" îl întrecea pe-al plătitorilor de bilete.

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de