x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Jurnalul zilei: 20 ianuarie 1989

0
Autor: Ilarion Tiu 20 Ian 2009 - 00:00

Liderii de la Bucureşti discutau "aprins" hotărârile Reuniunii Conferinţei pentru Securitate şi Coope­rare în Europa de la Viena. Actul final, adoptat prin consens la 15 ia­nuarie, incrimina România pentru încălca­rea drepturilor omului.



România se pronunţă pentru o Europă unită
Dumitru Tinu a semnat în Scân­teia un articol de analiză al recent-în­cheiatei Reuniuni a Conferinţei pen­tru Securitate şi Cooperare în Eu­ropa: "Edificarea unei Europe unite, care, în condiţiile respectării diversi­tăţii orânduirilor sociale, să asigure ga­ranţii de pace, deplină securitate şi rodnică colaborare pentru toate na­ţiunile continentului, ca naţiuni libe­re şi suverane, a constituit şi constituie un obiectiv de prim ordin al politicii externe a României socialiste. (...) În acest spirit a participat România la lucrările Reuniunii de la Viena, animată de dorinţa ca, prin eforturi co­mu­ne, documentul elaborat de acest forum să deschidă o nouă perspectivă relaţiilor dintre statele participante. (...)
Trebuie spus însă că, faţă de Actul final de la Helsinki, care a însemnat un moment important în viaţa politică a Europei, a întregii omeniri, documentul reuniunii de la Viena marchează un pas înapoi prin încercarea de a modifica şi răstălmăci principiile statuate de Conferinţa gene­­ral-europeană din 1975, al cărei document a fost semnat de şefii de stat sau de guvern din ţările participante.
La reuniune nu a prevalat întot­deauna, cum era de dorit, preocupa­rea de a găsi, prin eforturi comune, răspunsurile cele mai adecvate problemelor reale ce preocupă popoarele continentului. Dimpotrivă, şi-au făcut loc încercări ale unor participanţi de a-şi aroga rolul de a da lecţii, de a conferi «certificate de bună conduită». În ceea ce priveşte România, după cum s-a subliniat şi în cadrul întâlnirii finale a reuniunii de la Viena, respinge cu fermitate asemenea încercări. Ţara noastră, poporul român nu au cerut şi nu cer permisiunea nimănui în alegerea căilor de dezvoltare".

Consfătuirea interbalcanică de la Tirana

S-a încheiat reuniunea miniş­tri­lor-adjuncţi de Externe ai statelor balcanice, desfăşurată la Tirana. La consfătuire, delegatul României, Con­stantin Oancea, s-a angajat ca ţara noastră să găzduiască urmă­toarele evenimente în anul 1989: reuniunea ministerială consacrată cooperării în domeniul producţiei industriale şi al transferului de teh­nologie; reuniunea de experţi asu­pra măsurilor de creştere a în­cre­derii şi securităţii în Balcani; reuniunea specială pentru promo­varea cooperării economice şi comerciale între ţările balcanice.

Eternele gropi ale Bucureştiului
Zăpada şi îngheţul au dat bătăi de cap responsabililor serviciului de in­frastructură al Primăriei Sectorului 1. În Bulevardul Expoziţiei, lângă actualul Romexpo, o conductă spar­tă a făcut un "crater" în asfalt, prilej pentru reporterii revistei Flacăra să facă o "investigaţie" despre cât de repede se mişcau edilii oraşului în faţa cazurilor de "forţă majoră" pentru interesul cetăţenilor. "Povestea gropii de pe Bulevardul Expoziţiei e asemănătoa­re cu povestea oricărei gropi, scrie au­torul, Victor Rădulescu. A început prin spargerea unei ţevi, apa făcându-şi loc până la suprafaţa pavajului. Fiind ger, apa a îngheţat, schimbând pe o porţiune mare relieful şoselei. ADP-ul se­sizează ICAB-ul Sector 1 abia la data de 6 ianuarie. ICAB cere autocastorul necesar săpării la 3,5 m adân­cime, pentru remedierea defec­ţiunii, aflăm de la subinginerul Ion Mihalache.
La 10 ianuarie a apărut şi utilajul. A făcut săpătura şi a plecat. «Sunt câteva astfel de utilaje în tot Bucu­reştiul, ale ICAB-ului, şi mai pot fi şi defecte», ni se spune. Peste încă două zile de­fec­ţiunea este remediată. Se astupă par­ţial groapa. Mai trebuia o basculantă de nisip. La ora 13:30, muncitorii aş­teaptă multicarul să se retragă. «Vom mai trimi­te mâine nisip, ne spune Ion Mihalache, azi nu mai avem mijloc de transport». La 13 ianuarie s-a mai adus nisip, dar groapa a rămas în conti­nuare neacoperită. În jurul său, însemnele IACB-ului te avertizează că acolo este un «şantier în lucru». Zilele trec, şantierul există în conti­nuare, dar lucrul nu se vede. Ar mai trebui făcut pavajul şi spartă gheaţa. Dar problema gheţii o va rezolva până la urmă primăvara, cea a pavajului, nu. Amintim IACB-ului că şantierul său este amplasat în mij­locul unui bulevard pe care circu­laţia este împiedicată să se desfă­şoare normal.
IACB-ul nu se dezminte nici de această dată. Deschide şantiere, plantează tot felul de tăbliţe avertizoare, repară când apucă şi apoi lasă totul baltă, cum este şi această groa­pă din Bulevardul Expoziţiei. Fapte care demonstrează, cine mai ştie pentru a câta oară, un mod de lucru defectuos, un dezinteres constant faţă de aspectul şi necesităţile stră­zii, faţă de cetăţean".

Metafizica iubirii la Rebreanu
La Editura Dacia din Cluj-Napoca a apărut volumul "Apropierea de ima­gi­nar", semnat de Teodor Tihan. Prin­tre eseurile cuprinse în lucrare s-au numărat: "Metafizica iubirii la Re­brea­nu", "Un personaj tragic: Za­hei Orbul", "Unicitatea unghiului de ve­dere", "Gândirea şi gândirismul", "Me­tamorfoza conceptului de balca­nism", "Critica şi Păcatele tine­reţelor", "Critica şi reetitudinea ei morală".

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de