x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Jurnalul zilei: 24 ianuarie 1989

0
Autor: Florin Mihai 24 Ian 2009 - 00:00

În acea zi, pentru câteva ore, în toate provinciile ţării, din Dobrogea până în Ardeal, "oamenii muncii", "uniţi în cuget şi-n simţiri", au fost chemaţi să serbeze 130 de ani de la unirea Principatelor Române. Cifră rotundă şi nimerit prilej pentru marcarea evenimentului prin "manifestări politico-educative şi cultural artistice".



În Bucureşti, la Muzeul de istorie şi artă al municipiului, istorici, cercetători, cadre didactice şi oameni de cultură au participat in corpore la simpozionul "Rolul Bucureştilor în înfăptuirea Unirii de la 1859". Cine-ar fi îndrăznit să absenteze? La Biblioteca "I.L. Caragiale" s-a lansat şi dezbătut volumul "Idealuri sociale şi realităţi naţionale". Manifestările ştiinţifice nu puteau ocoli judeţul Vrancea, a cărui reşedinţă se aflase în cărţi pentru titlul de capitala Principatelor. În cinstea evenimentului, vrâncenii au recitat poezie patriotică la Focşani, Panciu, Odobeşti şi Mărăşeşti. Şoimii şi pionerii patriei s-au "produs" artistic la Ploieşti şi Câmpina, "dedicând" desene şi picturi Unirii de la 1859.    
Sărbătoarea "micii uniri" a cuprins şi Ardealul. Comitetele de "cultură şi educaţie socialistă" din Abrud, Câmpeni, Zlatna şi Sebeş au organizat şezători literare, spectacole "muzical-coregrafice" şi "medalioane cinematografice". La întreprinderile mecanice din Cugir şi Alba-Iulia, metalurgică din Arad, minieră din Baia de Arieş, şi muncitorii au cinstit evenimentul. La Cluj-Napoca, aniversarea s-a serbat printr-o expoziţie de artă contemporană. Portretul "Lui" şi al "Ei" au fost, desigur, la loc de onoare.

Întrecerile socialiste
Dacă te iei după presă, febra "întrecerilor socialiste" a cuprins fabricile, întreprinderile, comitetele judeţene şi consiliile populare. Planul lor a fost pus la punct încă de la sfârşitul anului 1988. De-atunci, în slujba lor, func­ţiona întregul arsenal al propagandei de partid. Munca politică de la om la om, gazetele de perete, brigăzile artistice, staţiile de radioficare repetau muncitorilor zilnic obli­gaţia esenţială a vieţii: înde­plinirea şi depăşirea "planului naţional de dezvoltare economico-socială a ţării". Comitetele judeţene de partid, consiliile populare, unităţile economice şi institutele de cercetare au fost anunţate din timp pe cine "să provoace" la întrecere. "Che­mări vi­brante" au adresat cole­gilor de breaslă, printre alţii, minerii de la Paroşeni, muncitorii electrocentralei "Porţile de Fier" Drobeta Turnu Seve­rin, cei de la întreprinderea Lami­norul de tablă din Galaţi, de la Ma­şini unelte Arad, Regionala de cale ferată Braşov. Nici o ramură a econo­miei nu a fost omisă, nici un "om al muncii" n-a fost scăpat din mincinoasa competiţie. Se aşteaptau "re­zul­tate excepţionale în muncă" în industrie, agricultură, silvicultură, construcţii, transporturi pentru trecerea "într-un nou stadiu superior de dezvoltare a patriei".   

Invenţii şi inovaţii
La Salonul municipal de invenţii şi inovaţii, muncitorii şi inginerii din Valea Jiului, de la minele Lupeni, Paro­şeni şi Lonea au prezentat ultimele găselniţe ale revoluţiei tehnico-ştiin­ţifice decretată de conducerea de partid. Procesul de modernizare consta în descoperirea "tehnologiei pentru dezechiparea unui abataj frontal dotat cu complex mecanizat", "ma­şina-unealtă universală" şi "elevatorul cu cupe pentru cărbune cu exces de umiditate". Ai zice că printre cău­tătorii adâncurilor se aflau Newtoni şi Einsteini. Profesorii universitari, inginerii şi economiştii, la rându-le, după lozinca "fiecare cadru tehnico-ingineresc rezolvă o problemă teh­nică". Cu toţii se întreceau în spirit socialist, descoperind aparate, su­pape şi maşinării. În felul acesta până-n 2000, Ceauşescu s-a angajat să intre în ritmul calităţii americane.  

Guri de alimentare

În schimb, în magazine rafturile erau goale. Şi totuşi, la mica publicitate potenţialii cumpărători erau ademeniţi cu fel de fel de produse. De unde proveneau râvnitele mărfuri? La frontiera cu Ungaria şi Iugoslavia şi prin porturile de la Dunăre şi Marea Neagră, vameşii mai închideau ochii, în schimbul unei retribuţii deloc mo­dice. "Toate produsele din afară, gen playere video, cafea, ţigări, erau aduse în portul Brăila în mod ilegal în strân­să legătură cu Miliţia, îşi amin­teşte Constantin Ioniţă, 58 de ani, fost marinar şi şef restaurant "Marinarul" din Brăila. De peste hotare, marinarii ve­neau îmbrăcaţi cu şapte-opt pe­rechi de pantaloni, câteva tricouri sau haine de piele. De valută nu te puteai atinge, din cauza securiştilor şi informatorilor." Despre "practici" asemă­nă­toa­re, îşi amin­teşte şi Costică Mihai, pe-atunci ajutor de şef de restaurant la Brăila. "Produsele erau aduse în por­turile Constanţa, Brăila, Galaţi prin pescadoare şi nave de marfă, ascunse printre motoare, şi apoi erau vămuite. Primii beneficiari erau fa­miliile marinarilor şi neamurile înde­părtate, după ce mili­ţienii şi marinarii de la frontieră îşi luau partea. De multe ori, şi doche­rii îşi trăgeau par­tea, apelând la un truc. La descărcarea baloţilor cu produse, încărcătura era scăpată în mod inten­ţionat în apă şi recuperată ulterior".

Croitor la domiciliu

Mulţi tânjesc după blue jeans, dar revista Femeia recomandă pentru cei mici, "veste şi salopete matlasate". Confecţionate acasă, cu materiale noi sau din hainele rămase mici celorlalţi membri ai familiei, salopetele erau numai bune pentru "desfăşu­rarea ac­tivităţii" şoimilor şi pione­rilor pa­triei, la orele de practică în atelierele de muncă. Frigul bântuia pretutindeni. Îl simţeau toţi, dar despre el nimeni nu putea scrie.

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de