Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În dimineaţa zilei, locuitorii oraşelor din apropierea Bucureştiului au pornit-o, ca de obicei în ultimii ani, spre Capitală. Nu pentru a contempla măreţele realizări ale "Epocii de Aur", ci pentru a face aprovizionarea pe o săptămână. La Bucureşti mâncarea se mai dădea fără "raţie".
"Omagiu fierbinte"
În inima Bucureştiului, la Sala Dalles, s-a desfăşurat expoziţia de carte şi artă plastică "Strâns uniţi sub tricolor", dedicată aniversării zilei de naştere a lui Nicolae Ceauşescu. La loc de cinste s-au aflat, desigur, bestseller-urile "Tovarăşului" şi numeroasele sale biografii scrise la comandă de autori din toate ţările lumii. Alături de volumele "lui", au fost expuse "operele" chimistei de "renume mondial". O altă "atracţie" a vernisajului a fost colţul dedicat special tinereţii revoluţionare a perechii prezidenţiale. În picturile lor, Eugen Palade, Corneliu Ionescu şi Doru Rotaru au evocat şi ei "anii ilegalităţii". Pe pânză sau în bronz, cu penelul sau cu dalta, au adus un "fierbinte omagiu" sărbătoritului şi alţi artişti mai mult sau mai puţin consacraţi: Sabin Bălaşa, Vladimir Setran, Suzana Fântânaru, Eftimie Modilcă, Ion Biţan, Iulia Hălăucescu. "Demonstraţie pentru pace", "Republica", "Cântec pentru ţară", "O nouă platformă industrială", "Midia-Năvodari", "Hala de montaj", "Vremea secerişului", "Petrolul" şi "Şantierul Canalului Dunăre-Marea Neagră" au fost doar câteva dintre titlurile creaţiilor realizate în maniera "realismului socialist".
"Raţia" în Brăila
Aceleaşi amintiri îi bântuie şi pe brăileni. Pentru locuitorii oraşului de la Dunăre, raţia părea generoasă! Cuprindea între două şi cinci ouă pe lună, 650 gr de pâine zilnic de persoană, 750 de grame de făină, 750 ml de ulei, un kilogram de mălai şi unul de zahăr lunar. Pentru produsele exotice precum portocalele şi bananele nu exista vreo cotă, dar nici şanse de a "prinde" ceva. Funcţiona şi aici sistemul cozii, care mobiliza resursele umane ale întregii familii. Pe rând, bunici, copii şi părinţi aşteptau să ajungă în faţă, de cele mai multe ori fără noroc, căci stocul limitat se epuiza când nici nu te-aşteptai.
"Trenul foamei"
Dar "omul nou", creaţie a societăţii multilateral-dezvoltate, nu se hrănea doar cu artă. Oamenii aveau alte griji, principala ţintă a sfârşitului de săptămână fiind aprovizionarea. La sfârşit de săptămână, goana după mâncare anima străzile pustiite de gerul pătrunzător. Spre Bucureşti s-au îndreptat de dimineaţă şi locuitori din alte oraşe apropiate. În jurul orei 11:00, braşovenii au urcat în acceleratul de Bucureşti, botezat cu amară ironie "trenul foamei". "Anii 1987-1989 au fost groaznici, îşi aminteşte Etelka Babeş, soţia martirului Victor Babeş, care s-a sinucis în 1987 din solidaritate cu greva muncitorilor braşoveni de la Steagul Roşu. Era lupta asta să faci rost de mâncare! Noi veneam de multe ori să luăm mâncare din Bucureşti. Dar spre sfârşit ne cereau buletinele şi, dacă nu erau de Bucureşti, nu ne dădeau nimic. Stăteam cu 7 grade în cameră, nu aveai curent între anumite ore."
Teatru politic
A început o nouă ediţie Cântarea României, adevărat maraton artistic. În oraşul Petroşani, au concurat piese de teatru pentru copii şi adulţi. La ultima secţiune, criticii au preferat piese cu tematică politică. Cum a fost "Chemarea" lui Cristian Munteanu, cu acţiune ce se petrecea în preajma lui 23 August. Şi tema vieţii noi a minerilor era o reţetă de succes! O dovedea piesa "Prospectorii". "Piesa cu pupeze" de Dumitru Radu Popescu, în regia lui Mihai Sandu, era însă criticată. "Textul dificil" constituia, se pare, un obstacol.
Ştefan Guşă, deputat
Conform Decretului Consiliului de Stat nr. 384 din 19 decembrie 1988, în Cancelaria CC al PCR s-au stabilit deputaţii care urmau să suplinească locurile vacante din Marea Adunare Naţională. Candidaţii propuşi din partea Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste nu erau nişte necunoscuţi. Primul pe listă a fost Irimie Catargiu, ministrul Minelor, propus pentru Circumscripţia electorală nr. 6 Petroşani (jud. Hunedoara). Cel de-al doilea era generalul-maior Ştefan Guşă, primadjunctul ministrului Apărării Naţionale şi şef al Marelui Stat Major, pentru Circumscripţia electorală nr. 35, Măgurele, din Municipiul Bucureşti. Din arhivele cancelariei de partid aflăm date despre decizia de propunere şi numire a celor doi, nu şi despre jocurile de culise ce le-au precedat. Despre Ştefan Guşă, generalul care, peste nici un an, a jucat un rol important în înlăturarea "perechii prezidenţiale", aflăm din aceleaşi surse că era membru al PCR din 1962, cu funcţii de conducere de 12 ani.
Retrorevelionul
Pentru cei care au lucrat la cumpăna dintre ani sau doar căutau un nou prilej de distracţie, hotelul "Carpaţi" din staţiunea Turia (jud. Covasna) a oferit şansa unui Retrorevelion. Pentru cei interesaţi, timp de două zile, OJT, organizatorul evenimentului punea la bătaie 200 de locuri. Clienţi au fost fără-ndoială!
