x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Jurnalul zilei: 3 februarie 1989

0
Autor: Lavinia Betea 03 Feb 2009 - 00:00

Cozile de alimente, raţia la alimentele de bază, întreruperile de curent, criticile aduse României în străinătate au fost teme interzise presei. Rubricile "interactive" sunt spaţii de defulare pentru "neajunsuri" şi "neîmpliniri". Prin grija, gândirea clarvăzătoare, spiritul de dreptate şi justiţie socială... tot ce s-a făcut şi va fi aparţine Tova­răşului.



Sesizări, propuneri, soluţii
A fost ziua de apariţie a săp­tă­mânalului Flacăra, editat de Frontul Democraţiei şi Unităţii Socia­liste. Avea 24 pagini – "enorm", în condiţiile crizei de hârtie! Pe pe­nultima pagină, rubrica "Flacăra la dispoziţia dumneavoastră. Sesizări, propuneri, soluţii – un dialog fructuos între cetăţeni şi autorităţi". Semnează Liana Molnar (cine nu-i cunoştea numele?!). Flacăra nu ia în considerare scri­sorile anonime şi nu primeşte acte originale, e anunţul ce se repetă număr de număr. Scrie­ţi-ne cât mai concis. Şi nu uitaţi să vă iscăliţi.
Precizaţi eventual telefonul unde vă putem găsi. Audienţele se ţin zilnic între orele 11:00-14:00".
Într-adevăr, scrisorile veneau la re­dacţia revistei cu sacii. Fiecare era în­registrată, repartizată secţiei de resort şi... "rezolvată". În şedinţele de lucru şi în cele de partid se pre­zen­­tau dări de seamă asupra lor. Căci nu era presa... a câta putere?!

Petent şi soluţie model
O scrisoare şi soluţionarea ei după ancheta jurnalistică operată de Flacăra:
"Cu adevărată inimă de părinte, Constantin Luca ne scrie din Craiova. «Scrisoarea aceasta vrea să fie privită ca o rugăminte şi nu ca o reclamaţie, pentru că nici n-am pe cine reclama. Iată rugămintea: fiul meu, Luca Dra­goş Aurelian, are nevoie de o locuinţă la Reşiţa. Este căsătorit cu colega lui, Liliana Vasile Luca, şi au fost repartizaţi după terminarea facultăţii la Reşiţa. Au şi doi copii. Din motive lesne de înţeles pentru un medic, băiatul meu n-a avut timp să se ocupe de obţinerea locuinţei de care au nevoie». Scrisoarea trimisă de noi spre competentă rezolvare Consiliului Popular Municipal Reşiţa la mijlocul lunii decembrie anul trecut a primit un răspuns prompt şi cât se poate de mulţumitor atât pentru sem­natar, cât şi pentru copiii săi." După ce s-a constatat că tânăra fami­lie nu primise o locuinţă de serviciu, ime­diat după repartiţie, în urma in­tervenţiei jurnalistului "li s-a aprobat închirierea unui apartament în str. Cibinului nr. 1, sc. A, ap. 10, cu care cei doi tineri s-au declarat mulţumiţi".

Oţel de Brăila

În epoca informaticii, oţelul e eta­lonul industriei româneşti. Printre realizările săptămânii, Fabrica de semifabricate turnate şi forjate din Brăila a realizat şi livrat în devans 105 tone piese de oţel de înaltă calitate. Iar Întreprinderea de Utilaj Greu "Progresul" din acelaşi oraş anunţă execuţia a încă şapte excavatoare.
Se făceau toate – anunţă presa – după imboldul lui Ceauşescu, la ultimul congres al partidului: "Până în 1990, circa 95 la sută din produsele româneşti trebuie să fie din punct de vedere tehnic şi calitativ la nive­lul celor existente pe plan mondial, iar cel puţin într-un procent de 2%-5% să realizăm produse cu ase­menea parametri tehnici şi calitativi care să situeze România pe pri­mul loc în lume".

Forţă de producţie – ştiinţa
La începuturile ei, ştiinţa sovietică "demonstra" că, ignorând datul ge­netic, prin educaţie poţi forma titani ai gândirii şi genii artistice. Deşi o păţiseră şi foştii ilegalişti cu proge­niturile – înşişi soţii Ceauşescu fiind nemulţumiţi de nivelul conştiinţei copiilor –, "Cântarea României" a devenit o obsesie a creaţiei de uzină, sat ori familie. Piatra Neamţ se lăuda cu familia de inventatori Marcoci. Tatăl, dr ing. Emil Marcoci, directorul IFET, avea brevetate 50 de invenţii, fiul, Bogdan, înregistrase 20 de cereri de brevet, iar nora, Anca Margoci… venea din urmă!
În judeţul Cluj – fruntaş cu 800 premii doar la cea de-a VI-a ediţie a Festivalului! – Maria Cristian, preşe­dinta Comitetului de Cultură şi Educaţie Socialistă, declară: "În do­meniul creaţiei tehnico-ştiinţifice, în actuala ediţie au fost supuse aten­ţiei membrilor cercurilor inovatorilor şi inventatorilor 6.549 teme, din care s-au realizat 4.520 teme cu eficienţă economică de 820 mi­lioane lei".

Picătura de umor
Un banc spus între vecinii de "cozi":
Ceauşescu vorbeşte într-o vizită de lucru unui grup de ţărani. Le spune despre binefacerile socialismului, programul "omului nou" socialist, superioritatea societăţii socialiste multilateral dezvoltate.
După urale, o bătrână întreabă:
– Maică, dar cine-a făcut socialismul acesta?
– Clasa muncitoare în alianţă cu ţărănimea. Dar au avut şi savanţii contribuţie hotărâtoare.
– Au fost şi savanţi, maică?! Dar cum de nu l-au încercat întâi pe câini?

Dinamism şi forţă
Dacă diplomaţii trimişi la reuniunile internaţionale sunt decişi de presă doar ca "reprezentantul Ro­mâ­niei" din motive de "cult al personalităţii", se înţelege ce eveniment era în cotidianul unui artist în viaţă câte-un interviu ori o cro­nică.
Sub eticheta "dinamism şi forţă", revista Femeia îl prezintă pe tânărul solist Gabriel Cotabiţă – "posesorul uneia dintre cele mai moderne voci masculine din muzica noastră uşoa­ră". Semnează Octavian Ursulescu, altă vedetă a anului. Adevărat arbitru al eleganţei, Ursulescu prezenta, la faţa locului, şi fazele judeţene ale Concursului Muncii, tinereţii şi fru­mu­seţii (altă manifestare a "Cântării Ro­mâniei"). Se zvonea că are "pretenţii enorme" de la organizatori şi călă­toreşte în avion cu hainele de scenă pe umeraş. "Ce tupeu!" – se mirau acti­viştii locali şi deputaţii în Marea Adunare Naţională.

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de