x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Jurnalul zilei: 4 februarie 1989

0
Autor: Lavinia Betea 04 Feb 2009 - 00:00

Ultima zi de lucru din săptă­mână. Adunări uteciste în fabrici şi şcoli. Întâlniri cu prietenii, un film sau o piesă de teatru spre seară. Educaţie patriotică şi cetă­ţe­n­ească la discotecă. 



Navetiştii intelectuali
Ce-or fi învăţat conducătorii ro­mâni după atâtea vizite prin Chi­na? S-au inspirat, se pare, din re­cu­zita maoistă pentru stabilizarea in­telectualilor în mediul rural. "Na­veta" profesorilor, inginerilor şi doctorilor este descurajată prin toate mijloacele. Şefii posturilor locale de miliţie au sarcină să facă urgent un nou buletin proaspeţilor repartizaţi, primarii să le asigure lo­cuinţe în  "blocurile specia­liş­tilor", şefii de in­stituţii să le traseze şi "sar­cini ob­şteşti": directori de cămine culturale, responsabili de comisii de răs­pândire a cunoştin­ţelor ştiin­ţi­fice, propagandişti ori responsabili cu programul de me­ditaţii pentru "elevii problemă". Din mo­tive de econo­mie s-au scos trenuri şi autobuze iar "naveta" e tot mai dificilă.
Unii fac 80-100 de kilometri în două-trei reprize de la locul de muncă în oraşul de domiciliu. Activităţile comune cu familia au rămas cina şi somnul. Dacă se stabilesc cu domiciliul la ţară, pierd chiar şi visul concursului de titularizare într-un oraş.

Ieftin, rapid, economicos!
Tirajul presei era limitat. Fiecare număr din Flacăra, Cinema, Fe­meia ori România literară se îm­prumuta între prieteni. Într-o co­mună, poştaşul avea plan de două-trei abonamente. Din mo­tive de economie a hârtiei, planul acela nu putea fi depăşit.
Din revista Femeia se fac, acasă, colecţii. Sfaturile utile sunt ori­când  reciclabile. "Tendinţele" în modă sunt continuu de inspiraţie folclorică iar tricotajele eterne, ca rochia neagră într-o garderobă. Şi autonomie: cum să ne coafăm singure, cum devenim "proaspete în 5 minute", cum tratăm acneea şi petele tenului...
Şi cum gătim, din orice, mese gustoase! Rubrica "Să pregătim împreună" din februarie prezintă: "pa­teul de casă" (din ouă cu cea­pă!), chifteluţe… din ouă, peşte (ocea­nic!) pe varză, bujeniţă din iep­ure (de casă), rizzotto cu sos de roşii, scordolea de nuci, mere în albuş. Ieftin, rapid şi… economicos!

Fără mănuşi la aplauze

Frig acasă şi la lucru dar şi în cinematograf sau la teatru. Îmbrăcaţi elegant, spectatorii nu-şi lasă paltoanele şi căciulile la garderobă. Mănuşile se scot doar la aplauze. În programul de autofinanţare, tea­trele s-au asigurat pe-un an înainte de spectatori prin abonamentele repartizate în institu­ţii, întreprin­deri şi licee. Pentru "li­berul" rămas, s-au făcut cozi.   
La Cluj, regizorul Mihai Măniuţiu "a săvârşit o faptă de creaţie releva­bilă" (scrie Valentin Silvestru) din "Antoniu şi Cleopatra".  Joacă Miriam Cuibus, Anton Tauf, Ileana Ne­gru; Viorica Mischilea, Melania Ursu şi Călin Nemeş.
"Trei surori" de Cehov joacă tea­trul din Ploieşti.  "Zbor deasupra unui cuib de cuci" la Naţional şi  "Amurgul burghez" la Teatrul Mic sunt în top-ul bucureştenilor.  
Regulă în program – spectacolele încep la ora 18:00.  

Tinereţe şi răspunderi

Ultimele ore de curs din programul şcolar sunt "dexterităţile" – desen, educaţie fizică, lucru manual, muzică şi dirigenţie.
Tema orei de dirigenţie este adaptată calendarului politic al şcolii. Se discută despre tinereţe şi răspunderi căci sunt programate adunările de dare de seamă şi alegeri la UTC. Secretarii şi comitetele UTC sunt "aleşi" după acelaşi principiu al centralismului democratic: propunerea vine spre aprobarea unanimă de la palierul superior al ierarhiei. Adică de la directorul şcolii şi îndru­mătorul UTC.

Savoy, Iris şi Compact
Cele mai citite articole dintr-un ziar sunt anchetele sociale. Ultima an­chetă a ziarului arădean  Flacăra Roşie – "Serile pentru tineret între cerinţe şi realitate". "În ce măsură reuşesc aşa numitele discoteci să îmbine în chip fericit momentele de destindere cu cele de formare şi educare" – e tema comandată gazetarului. Descinderea s-a făcut la Discoteca "Impuls" a Centrului de Cultură şi Creaţie "Cântarea României" a sindicatelor din Arad. La "filtrul de la intrare" – povesteşte gazetarul – anumiţi  tineri sunt "opriţi şi rugaţi – politicos dar ferm – să binevoiască mai întâi să treacă pe la... o unitate de profil pentru ajustarea cât de cât  a excesivei şi vădit rebelei podoabe capilare".
În prima discotecă a oraşului se dansează pe muzică românească. "Sunt în mare vogă, după cât ne dăm seama, opinează ziarul, formaţiile Savoy, Iris şi Compact, ale căror me­lodii "nasc" pe neobservate gru­puri, gru­puri de dansatori în vreme ce, surprinzător, Dan Spătaru şi Nicu Alifantis provoacă un ciudat reflux în ciuda pătimaşelor intervenţii ale prezentatorului programului, Dan Duma".

Patriotism în pauza de dans
După  încălzirea spiritelor, organizatorii discotecii ( activişti cu proble­me de tineret şi cultură) trec la programul politico-educativ pregă­tit. În sea­ra aceea au prezentat documentarul "Originea şi evoluţia omului" urmat de o scurtă expu­nere "materialist-ştiin­ţifică". Şi încă nu e de ajuns: ur­mea­ză concursul "cine ştie câştigă" ("de mare audienţă în rândul tineri­lor", apreciază Ion Costea, directorul centrului).
Din "planul sarcinilor" de profil, jurnalistul expune concluziile: "respectivele concursuri să fie axate mai mult pe realizările zilelor noastre, pe cu­noaşterea geografiei şi frumuseţilor judeţului nostru." Astfel "serile cultu­ral-distractive pentru tineret" (denumirea discotecii din epocă!) vor fi "ceea ce trebuie să fie: adică nişte întruniri în care dansul şi voia bună să se îm­ple­tească armonios cu momentele de înălţare sufletească, de reală educaţie patriotică şi cetăţenească."

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de