x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Jurnalul zilei: 4 martie 1989

0
Autor: Lavinia Betea 04 Mar 2009 - 00:00

Ani de referinţă ● La aniversare ● "Dezastrul roşu" din satele româneşti ● Versuri în căutare de muzică ● Balcoane, idealuri, trădări şi clătite ● Mărfuri (norocos) condiţionate ● Tirania temei ● Viaţă de balerină



Presa din România a sărbătorit succesele celor 40 de ani de la declanşarea cooperativizării agriculturii.  Operaţiunea "SOS – Villages roumains" a adus însă în prim planul presei occidentale "dezastrul roşu" din satele româneşti. "Mondenităţi" în limitele vremii.

Ani de referinţă
Un argument "imbatabil" în superioritatea "Epocii Cea­u­şescu" sunt statisticile. "Cu statisticile poţi demonstra orice", observaseră ironic sociologii americani. Dar, în Ro­mânia, cine să-i citeze altfel decât acasă ori între prieteni?!
Anul 1938 – cu performanţele economiei "burghezo-moşiereşti" –, şi anul 1965 – când Ceauşescu luase pu­terea, erau referinţele temporale. Se publicau zilnic grafice cu indicatori sociali, economici şi culturali: citeai că din 1938 până în 1965 şi din 1965 până în 1989, toate sporiseră de câteva zeci de ori.

La aniversare

La aniversările rotunde din istoria partidului s-au făcut totdeauna bilanţuri. Împlinirea a 40 de ani de la decizia de colectivizare a agriculturii a revărsat în conuri de belşug date şi statistici. "Strategie realistă, de amplă perspectivă a noii revoluţii agrare", uneşte Scînteia timpul de "ieri" cu vremea lui "azi". Ieri – anul 1950 (imediat după ce intraseră în funcţiune noile capacităţi de producţie agrară). Azi – investiţiile şi producţiile din ’88 şi ’89. Între ele – hotarul Congresului IX. "Suprafaţa amenajată pentru irigaţii a crescut de la 42 mii ha, cât era în 1950, la 229 mii ha în 1965 şi la 3.750 mii ha în acest an. Agricultura românească produce astăzi de peste 9 ori mai mult decât în 1944. Corolar firesc: producţia de cereale a crescut de la 5.150 mii tone, cât s-a obţinut în 1950 la 12 600 mii tone în 1965 şi la 32 600 mii tone în 1988". Cât la export?!… Nici un cuvânt!

"Dezastrul roşu" din satele româneşti
La Radio Europa Liberă s-au anunţat iarăşi emisiuni şi articole consacrate României în presa internaţională. În dimineaţa acelei zile, pe canalul televiziunii franceze TF1, în emisiunea "Bonjour la France, bonjour l’Europe" s-a lansat către toţi primarii francezi apelul de a răspunde operaţiunii "SOS – Villages roumains".
Isabelle Vernat a explicat cum, prin "adopţia" satelor româneşti, comunele franceze le protejează de primejdia raderii de pe suprafaţa pământului. S-a prezentat şi un extras din documentarul "Dezastrul roşu" făcut de reporterul belgian Josy Dubie despre România. Au vorbit Veronique Soule, jurna­listă la Liberation (România, a spus, are o situaţie mai rea decât Albania), jurnalistul Pierre Celerier şi scriitoarea Maria Mailat.

Versuri în căutare de muzică
La poarta "Atelierului de creaţie" de la Revista Flacăra bat mulţi aspiranţi la favorul muzei poeziei. Darie Novăceanu le stimulează credinţa şi harul publicându-le câteva versuri. Ori îi aduce cu picioarele pe pământ. Ca pe Tudor Elena din Giurgiu: "Doriţi un răspuns clar şi limpede", la nişte compuneri precum aceasta: "Da, e posibil frumosul meu iubit/ să te iubesc cum nu te-am mai iubit/ căci tu eşti pentru mine luceafărul din cer/ eşti steaua vieţii mele şi nu vreau să te pierd". "Clar şi limpede, conchide gazda, aici nu e vorba de poezie."
Dar dacă fata şi-ar fi cântat rimele, n-ai zice că... "are valoare"?

Balcoane, idealuri, trădări şi clătite
La Teatrul din Braşov s-a repetat piesa "Balconul" de D. R. Popescu, în regia lui Eugen Mercus. Dramaturgul era însuşi preşedintele Uniunii Scriitorilor. Opera cu subtitlul "Clătite cu urdă şi cu mărar" nu a avut încă premiera, dar cronicarii o creditează ca mare succes. "Este o piesă dezbatere despre pierderea spiritului revoluţionar, o prezintă regizorul. Altfel spus, despre criza de conştiinţă a unor oameni care şi-au petrecut tinereţea sub semnul idealurilor comuniste, care au luptat în numele lor, dar care la un moment dat, le-au trădat din como­ditate, din uitare, din oboseală".

Mărfuri (norocos) condiţionate
În pagina de sugestii, sesizări, reclamaţii a ulti­mului număr din revista Flacăra: "Mesaroş Emil, domiciliat în Bucureşti, Str. Zece Mese nr. 8, intrigat de practica comerţului condiţionat, ne trimite următoarea scrisoare: «Recent am cumpărat cartea lui Heinrich Boll, Fotografie de grup cu doamnă (Librăria Kretzulescu), împreună cu O lume în cântec – Angela Moldovan de Aura Matei Săvulescu. După ce le-am citit, mi-am dat seama cât de interesantă este ultima şi că nu era cazul să ne fie vândută astfel». Aţi avut noroc. Dacă se întâmpla să fie lipit «Manualul betonistului» şi dv. aţi fi fost tâmplar?"

Tirania temei
140 de ani de la unirea Moldovei cu Ţara Românească fuseseră aniversaţi, în ianuarie 1989, şi prin cărţi dedicate evenimentului. După calendar, acum e timp de recenzii şi cronici la antologia "Glas al libertăţii, glas al Unirii" ("îngrijită" de poetul Florin Popescu), "Idealul unităţii naţionale în cultura română" de Alexandru Dobre (ambele la Editura Minerva) şi "Scriitorii români şi unitatea naţională” de Teodor Vârgolici (Editura Eminescu).
Aprecieri unanime pentru asemenea "lucrări de referinţă", "de valoare actuală şi perpetuă".

Viaţă de balerină
Despre Carmen Dumitrescu se zvonea că fusese "exilată" din televiziune pe motiv de "codul eticii". Chiar dacă popularitatea micului ecran nu poate fi egalată, ziarista era apreciată pentru "mon­de­ni­tăţile" ei culturale. Cântăreţi, scriitori, plasticieni, balerine – viaţă privată, "provocări", visuri şi drame... în spiritul  vremii. La premiera Teatrului de operetă "Tinereţea unui vis", Andreea Constantinescu, coregrafa spectacolului i-a făcut următoarele confe­siuni: "Înaintea fiecărui spectacol, chiar dacă l-am jucat ani de zile, repetăm o oră. În fiecare zi avem program de lucru de cel puţin 3 ore (...) nu vreau să sperii pe nimeni cu «pomelnicul renunţărilor». De ce să nu cadă şi alţi părinţi în «plasa» atrăgătoarelor iluzii, cum a făcut şi mama când a crezut că-mi re­zervă o viaţă frumoasă şi uşoară?!"

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de