x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Jurnalul zilei: 5 martie 1989

0
Autor: Lavinia Betea 05 Mar 2009 - 00:00

SOS – Satele româneşti în Franţa ● Feminism şi emancipare ● Dileme turco-valahe ● Virtuozii din Bucureşti ● Păstorel şi Petru Groza ● Hoţii anonimi



Aniversările s-au ţinut lanţ. 40 de ani de la cooperativizarea agriculturii şi pregătiri pentru sărbătorirea a 44 de ani de la instaurarea Guver­nu­lui "revoluţionar-democratic" con­dus de dr Petru Groza. Alte pre­gă­tiri de ziua femeii! De la Radio Eu­ropa Liberă românii au aflat ştiri noi despre adopţia satelor româneşti. Profesioniştii au raportat succese în "Cântarea României".

SOS – Satele româneşti în Franţa
De la Radio Europa Liberă, ro­mâ­nii au aflat seara că la jurnalul de actualităţi, difuzat la ora 13:00 la postul francez de televiziune TF1, s-a prezentat şi un reportaj despre România. Fusese realizat de doi ziarişti ai BBC ce se documentaseră la faţa locului, clandestin. Antenne 2 şi RF3 au transmis, la aceeaşi oră, reportaje de la Salonul agriculturii. În faţa standului Comitetului tinerilor agricultori din Franţa, vizitatorii au poposit îndelung. Solicitau detalii despre panoul cu dărâmarea satelor ro­mâneşti şi operaţiunea de adop­tare declanşată.
Surprinşi de veşti, ar fi cerut şi ascultătorii români precizări despre satele dărâmate. Dar cui?!   

Feminism şi emancipare
"M-am născut la sat şi n-am uitat femeile care mergeau acum şapte decenii cu un pas în urma bărbatului, încărcate cu oalele, străchinile şi boata cu apă pentru prânzul zilei de praşilă, purtând în braţe şi copilul ce avea să-i ducă mai departe nu­mele lui", scrie începutul  adevărat al poveştii sale prof. dr Emilia Şt. Milicescu. Se-apropie însă 8 Martie şi femeia României so­cia­liste îşi elogiază felurit stră­moa­şele… Chiar dacă s-a lăsat dominată şi oprimată de propriul bărbat, românca n-a răbdat asuprirea naţională. "La noi, femeia a folosit arma ca haiducă, răz­bunătoare a nedreptăţilor so­cia­le, sau ca Ecaterina Teodoroiu, în lup­tele de reîntregire a patriei cotro­pi­te de pu­hoiul armatelor habsburgi­ce", men­ţionează prof. dr Milicescu.     

Dileme turco-valahe
La Facultatea de Istorie-Filozofie a Universităţii din Bucureşti funcţiona Laboratorul de studii otomane condus de lector univ. Mihai Maxim. Istoricii, spune specialistul, aveau controverse asupra datei bătăliei de la Rovine oscilând între toamna lui 1394 şi primăvara lui 1395. Cercetând arhivele turceşti, Maxim a consultat şi cronica lui Mustafa Ali. Acolo scrie: "Fiica mai mică a lui Bayezid Han, îndrăgostindu-se de şeihul Şlemsed-din a trimis a doua zi pe împuternicitul ei de cununie, neputând să aştepte până la venirea tatălui ei, care se afla în expediţia împotriva ghiaurilor în Ţara Românească". Iată argumentul indubitabil al datei când Mircea cel Bătrân s-a bătut la Rovine cu turcii: când s-a îndrăgostit, fără putinţă de aşteptare, mezina lui Baiazid. Precizarea  anotimpului n-a mai "încăput" în discuţie: să fi fost toamna lui 1394? Ori primăvara lui 1395?  

Virtuozii din Bucureşti       
Orice apariţie editorială, fanfară de biserică baptistă, bal la căminul sătesc ori spectacol la operă au fost planificate şi raportate ca "manifestări" ale Festivalului Naţional "Cântarea României". Sub genericul lui, Scînteia a publicat cronica la concertul de la Ateneul Român susţinut de noua orchestră de cameră "Virtuozii din Bucureşti". Alcătuită din instrumentişti ai Filarmonicii "George Enescu", fusese iniţiată "de unul dintre cei mai buni dirijori de astăzi, Horia Andreescu". Repertoriul primului concert – Mozart şi Haydn. Interpretaţi cu "omogenitate, fineţe şi acurateţe stilistică, echilibrul partidelor, pregnanţă în momentele solistice, parfum de epocă", laudă Costin Tuchilă. Şi consemnează aplauze la scenă deschisă pentru Adrian Petrescu  (solo  oboi) şi pianistul Dan Grigore.

Păstorel şi Petru Groza
Luni nu apărea Scînteia. Astfel că, în avans, ziarul de duminică a consemnat împlinirea a 44 de ani de la instaurarea Guvernului "revo­lu­ţionar-democratic" condus de dr Petru Groza. Cine-a fost Groza? "Om politic patriot", scrie oficiosul PCR. Ce-a spus ori ce-a făcut "patriotul"se explica prin citate din Ceauşescu. "Strălucită biruinţă" numea Ceauşescu evenimentul din 6 martie 1945.  
"Strălucită biruinţă" în procesul învăţării sociale înregistraseră însă epigramele atribuite lui Păstorel Teodoreanu despre Groza. Au trecut dintr-o generaţie la alta fără ins­tituţiile şcolii şi presei. "Are cap pătrat şi dur/ Pe muscali îi pupă-n …/ şi în …pesta mamii lui/ A atins apoteoza…/ Cine credeţi că-i acesta?/ Să vi-l spun eu: Petru Groza!" Sau: "În Guvernul Groza cel de concentrare/ S-au primit trei membri pentru completare/ Însă ca să fie cabinet etern/ Îmi bag şi eu membrul în acest guvern."   

Hoţii anonimi
Toate ziarele judeţene publicau periodic, după modelul Scînteii, un buletin rutier cu informaţii primite de la inspectoratele judeţene ale Miliţiei. Aici se anunţau şi autotu­rismele care aveau drept de liberă circulaţie la sfârşitul săptămânii. Şi accidentele. Cum ziarul era panou de onoare, contravenţionalii şi in­fractorii nu erau nominalizaţi. Iată o astfel de ştire: "În localitatea Prejmer, judeţul Braşov, con­du­că­torul unui autovehicul nu a redus viteza pe timp de noapte la intersectarea cu alt autovehicul astfel că nu a ob­servat la timp o căruţă care se de­plasa nesemnalizată în aceeaşi di­recţie. Imprudenţa căruţaşului de-a nu-şi echipa vehiculul cu felinar şi elemente reflectorizante l-a costat viaţa, dar poate că accidentul ar fi fost evitat, dacă omul de la volan ar fi fost mai precaut".
Citeşte mai multe despre:   groza

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de