x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Jurnalul zilei: 7 martie 1989

0
Autor: Cristina Diac 07 Mar 2009 - 00:00

Adunare festivă în Capitală ● "Mama" Leopoldina ● Festin spiritual ● Femeile în iadul capitalist ● Ambasadori vechi şi noi ● Din spatele uşilor închise ● Ion Sârbu, la reuniunea CAER de la Praga



Marţi după-amiază, în avans, la Bu­cureşti a avut loc o adunare festivă dedicată zilei de 8 Martie. Orga­ni­zatorii – Consiliul Naţional al Fe­mei­lor, Consiliul Culturii şi Edu­caţiei Socialiste, Consiliul Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România, Comitetul Central al UTC, Consiliul Naţional al Organizaţiei Pionierilor. În cinstea evenimentului, televiziunea a programat la Teatru tv piesa "Mama", cu Leopoldina Bălănuţă în rolul principal.

Adunare festivă în Capitală
Dintre oficialităţi, au luat loc în prezidiu Lina Ciobanu, Miu Do­brescu, Constantin Olteanu, Su­za­na Gâdea, Ana Mureşan, Barbu Petrescu, prim-secretar al Comitetului Municipal Bucureşti al PCR, Poliana Cristescu, secretar al Comitetului Central al UTC, pre­şedinta Consiliului Naţional al Organizaţiei Pionierilor. În sală – femei din întreprinderi şi instituţii bucureştene, după câte şi-a dat seama trimisul Agerpres la eveniment, precum şi soţii ale unor şefi de misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti. Despre semnificaţia zilei de 8 Martie a vorbit Ana Mu­reşan, membru supleant al CPEx, preşedinte al Consiliului Naţional al Femeilor. "Sunt cunoscute pro­blemele care se ridică sub aspectul capacităţii şi competenţei acesteia", scriau despre vorbitoare co­legii de la "cadre".

"Mama" Leopoldina

În cinstea zilei de 8 Martie, Televiziunea Română programa în seara de marţi emisiunea "Laudă femeilor acestei ţări. Spectacol lite­rar-muzical-coregrafic". Punctul de rezistenţă al serii – piesa "Mama", de Octavian Sava, cu Leopoldina Bă­lă­nuţă în rolul principal. Îşi mai "dădeau concursul", după cum suna un clişeu de epocă, actorii Gheorghe Cozorici, Tamara Buciuceanu, Eugenia Maci, Emilia Popescu, Mircea Creţu, Adrian Titieni, Maria Gligor, Adrian Georgescu şi alţii.

Festin spiritual

"Inspirată a fost ideea factorilor de decizie ai televiziunii, scria Mircea Moarcăş pentru «Cotidie­nele» din România liberă, de a include în ajunul zilei de 8 Martie, în cadrul emisiunii Teatru TV, piesa «Mama» de Octavian Sava, lucrare de certă valoare artistică, cu o deosebită încărcătură emo­ţională.
Scenariul oferă regizorului Eu­gen Todoran posibilitatea afir­mării unui înalt profesionalism, iar Leo­poldinei Bălănuţă, «ero­i­na» piesei, prezentării unui adevărat recital, pe măsura talentului său. Demn de remarcat este că, alături de protagonistă, regia a selectat valori scenice, de la artişti consacraţi la tineri actori, care împreună alcătuiesc un colectiv armonios şi bine în­chegat. Pentru cine a văzut pentru prima oară piesa, dar şi pentru cei care au revăzut-o, darul televi­ziunii consacrat «Zilei Femeii» s-a înscris ca un festin spiritual."

Femeile în iadul capitalist
Ajunul Zilei Internaţionale a Femeii era un bun prilej pentru a arăta românilor exploatarea femeilor în societatea capitalistă. Argumentul – statisticile Organizaţiei Internaţionale a Muncii, ce demonstrau că în ţări precum Franţa, Belgia, RFG, Irlanda, Marea Britanie, Elveţia, Danemarca, Noua Zeelandă ori Coreea de Sud, bărbaţii obţin venituri superioare consoartelor. Prezentarea Occidentului în cele mai sumbre culori era frecventă în presa anului 1989. Umorul spontan al românului a creat imediat un banc "pe temă": Întrebare: De ce sunt capitaliştii pe marginea prăpastiei? Răspuns: Ca să se uite la noi, să vadă ce facem.

Ambasadori vechi şi noi
Începând de marţi, Peru, Norvegia şi Republica Orientală a Uru­guayului aveau noi ambasadori la Bucureşti. Guillermo Gerdau O Connor, Knut Elias Taraldset şi Domingo Schipani au fost primiţi pe rând de Nicolae Ceauşescu, pentru prezentarea scrisorilor de acre­di­tare. Unii abia îşi începeau so­co­telile cu România, alţii le încheiau. Filoteo Samaniego Sa­lazar, am­ba­sadorul Republicii Ecuador la Bu­cu­reşti, a oferit o recepţie la în­che­ierea misiunii în ţara noastră. În presa centrală se scria că au luat parte membri ai conducerii Ministerului Aface­rilor Externe, repre­zentanţi ai unor instituţii centrale, oameni de cultură şi artă, ziarişti, membri ai corpului diplomatic.

Din spatele uşilor închise Ion Sârbu, la reuniunea CAER de la Praga
Din relatarea seacă a presei centrale bucureştene nu reies detaliile ceremoniei de prezentare a scrisorilor de acreditare în faţa lui Ceau­şescu de fiecare ambasador nou-venit în România. Iată cum descrie momentul în memoriile sale Jean Marie le Breton, ambasadorul Fran­ţei la Bucureşti în 1989: "Ceremonia formală s-a desfăşurat normal. Apoi, şeful statului m-a poftit să mă aşez într-un fotoliu, în ma­rele salon de protocol din sediul Comitetului Central. Ministrul de Externe, şeful Protocolului şi doi sau trei colaboratori de-ai mei erau ins­talaţi de-a lungul pereţilor, destul de departe de noi. Fotoliile lui Ceau­şescu şi al meu nu erau pla­sate faţă-n faţă, ci în aşa fel încât fie­care dintre noi să ne putem vedea colaboratorii. Aşezat pe trei sferturi în spatele nostru, pe un scaun, se găsea interpretul. Ceauşescu vorbea româneşte şi mi se traducea ce spune. Când spuneam eu ceva, Ceau­şescu făcea de cele mai multe ori semn interpretului că a înţeles. În esenţă, conversaţia era axată pe re­laţiile bila­terale. Ceauşescu do­ve­dea, dintru început, o amplă cu­noaş­tere a de­ta­liilor, evocând, pentru a-şi exprima satisfacţia sau pentru a le deplânge, aspectele bune sau rele ale relaţiilor noastre economice".

Ion Sârbu, la reuniunea CAER de la Praga

La Viena, Ion Totu, ministrul român de Externe, lua cuvântul la reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe din statele europene, SUA şi Canada, prezentând punctul de vedere românesc. Luni şi marţi, Ion Sârbu, secretar al CC al PCR, s-a aflat la Praga, pentru a participa la întâlnirea de lucru a secretarilor cu pro­bleme economice ai Co­mi­te­telor Centrale ale partidelor comuniste şi muncitoreşti din ţările membre ale CAER. "Întâlnirea s-a desfăşurat într-o atmosferă de lucru constructivă şi deschisă", scria, după tipic, presa românească, pentru a masca divergenţele dintre "statele frăţeşti". Şi divergenţele din interiorul Consiliului Economic de Ajutor Reciproc – CAER, fuseseră sesizate de umoriştii de ocazie: Întrebare: De unde vine cuvântul "încăierare"? Răspuns: De la CAER.
Citeşte mai multe despre:   zilei

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de