x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Jurnalul zilei: Salariile şi pensiile, decise în CPEx

0
Autor: Cristina Diac 13 Ian 2009 - 00:00

În dimineaţa de vineri, 13 ianua­rie, Nicolae Ceauşescu a condus şedinţa Comitetului Politic Executiv. S-a discutat din nou despre plan, producţie, export, dar şi despre creşterea pensiilor şi salariilor.



Ordinea de zi – mă­suri pentru realizarea planului pe luna ianuarie şi întreg trimestrul I al anului 1989; programul de realizare şi punere în funcţie a capacităţilor industriale; programul de recupe­rare a restanţelor la producţia de export şi de vămuire a mărfurilor destinate exportului; raportul cu privire la majorarea retribuţiilor pe anul 1989.

Urări de bine de la Passionaria

Nu toţi membrii CPEx au luat parte la şedinţa din dimineaţa de 13. C. Olteanu, bunăoară, secretar al CC, se afla în celălalt capăt al Europei. La Madrid s-a întâlnit cu Dolores Ibarurri, faimoasa militantă comunistă supranumită Passionaria, la acea dată preşedinte al Partidului Comunist spaniol. Olteanu era cu treabă în capitala Spaniei: lua parte la congresul de unificare a Partidului Comunist din Spania cu Partidul Comunist al Popoarelor Spaniei.

Cântarea României, faza pe judeţ

Presa vremii anunţă debutul fazei pe judeţ şi pe sectoarele municipiului Bucureşti a concursului naţional Cântarea României ediţia 1989, ce urma să se desfăşoare din ianuarie până în aprilie. "Permanenţă a spiritualităţii noastre socialiste, scria presa, festiva­lul a oferit în etapa de masă un cadru stimulativ de afirmare a talentelor autentice în domeniile creaţiei şi interpretării, de promovare a lucrărilor originale, cu un profund mesaj umanist, patriotic, revoluţionar, dând noi dimensiuni creaţiei ştiinţi­fice şi tehnice româneşti." În principal, concursul început la finele anilor ’70 avea ca scop promovarea amatorilor cu aptitudini la cântat, dansat, recitat. Talentele nebănuite se găseau în şcolile şi fabricile patriei. Organizate în ansambluri de dansuri, brigăzi artistice de agitaţie, trupe de teatru, coruri, făceau repetiţii, participau la concurs în diferitele lui faze, şi cine se califica mergea mai departe.

Model nou de microbuze
Prima săptămână din ianuarie le-a adus bucureştenilor care circulau pe liniile de maxi-taxi 502, 508 şi 528 puţin confort: Întreprinderea de Transport Bucureşti se dotase cu microbuze noi, desigur mai performante, produse la Întreprinderea "Autobuzul". Noile mijloace de transport în comun ieşite pe traseu aveau o capacitate de 21 de locuri, erau mai confortabile şi mergeau cu viteză mai mare. Aveau motor de 85 cai-putere. I.T.B. ­dispunea la acea oră de numai 43 de microbuze Rocar. Se angaja însă în faţa călătorilor ca până la sfârşitul anului să suplimenteze cu încă 150.  

Expeditor, Yasser Arafat
Ziarele centrale au publicat răspunsul lui Yasser Arafat la mesajul prin care Nicolae Ceauşescu îl felicita cu ocazia Zilei Revoluţiei Palestiniene. În aceeaşi zi apărea şi la Londra o declaraţie a lui Arafat, în ziarul de limbă arabă Al-Sharg Al-Awsat: "Lupta noastră este o luptă între două culturi. Statul ­palestinian nu a fost încă înfiinţat. Avem nevoie de teritoriu". Mesajul li­de­rului palestinian către Ceauşescu n-avea cum să sca­pe neobservat de Iosef Govrin, ambasadorul Israelului la Bucureşti. "Am notat că preşedintele Ceauşescu, scrie ambasadorul, a condiţionat în felicitarea sa către Arafat recunoaşterea de către România a statului palesti­nian de recunoaşterea de către OEP a rezoluţiei Consiliului de Securitate 242, a existenţei Israelului şi de asigurarea existenţei independente a tuturor statelor din regiune, inclusiv Israelul, în pace şi securitate. Dar Arafat a trecut cu vederea în răspunsul său către Ceauşescu toate acestea, mulţumindu-i pentru sprijinul României la proclamarea statului palestinian, pentru dreptul la autodeterminare al palestinienilor şi pentru realizarea dreptului de întoarcere – care va provoca lichidarea indepen­dentă a statului evreiesc."

Orăşelul la Piatra-Neamţ, deschis tot timpul anului
După tradiţie, bradul, fie el "de Crăciun" sau "de iarnă", se desfăcea în ziua de Bobotează. După Sf. Ion, sărbătorit la 7 ianuarie, prilejurile de petrecere se cam sfârşeau. Nu însă şi la Piatra- Neamţ. Pentru a mai prelungi puţin bucuria copiilor şi mirosul de vacanţă, oficialităţile locale au hotărât să menţină deschis oră­şelul tot timpul anului. Copiii din Piatra-Neamţ aveau la dispoziţie peste 80 de aparate de joacă – tobogane, carusele, scrâncioburi, şpaliere, leagăne, cărora li se adăugau o cetate miniaturală, un labirint, un şah uriaş, diferite chioşcuri de forme cât mai atrăgătoare. Unul dintre ele – obligatoriu sub forma Omului de Zăpadă. La realizarea spaţiului de joacă şi-au dat concursul arhi­tecţii M. Iacob, Tatiana Suhani şi Traian Bonciu, precum şi toate întreprinderile economice din localitate.

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de