Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Prima zi, din prima săptămână "întreagă" de lucru a noului an. Bun prilej pentru o analiză a trecutului, ca şi pentru noi "angajamente" pe anul abia început. Nicolae Ceauşescu a convocat şi prezidat o şedinţă a Comitetului Politic Executiv.
Pe ordinea de zi, discuţii despre zeul-plan, în special din agricultură şi industria alimentară. Ziua bună se cunoaşte de dimineaţă, spune înţelepciunea populară. În adaptarea "organului de presă" principal al partidului, zicala suna ceva mai "socialist" – "Primul trimestru, hotărâtor pentru îndeplinirea obiectivelor economice".
Ambasador nou al RFG la Bucureşti
Din ianuarie, Republica Federală Germană avea un nou diplomat în România lui Ceauşescu. După-amiază, Klaus Terfleth îşi prezenta scrisorile de acreditare în faţa lui Ceauşescu.
Neamţul a transmis, conform uzanţelor, "cele mai calde urări" din partea oficialilor ţării sale şi a transmis interesul lor pentru dezvoltarea relaţiilor economice şi tehnico-ştiinţifice. Ceauşescu i-a întors urările şi a cuvântat cele ştiute. N-avea cum să rateze principiul neamestecului în treburile interne. Acestea sunt informaţiile oferite public prin intermediul presei de la Bucureşti.
Misiune dificilă
Klaus Terfleth şi-a început mandatul într-un moment dificil pentru relaţiile româno-germane. În august 1988, Hans Dietrich Genscher, ministrul de Externe al RFG, protestase oficial împotriva sistematizării satelor. Decizia, comenta Bonnul, ar fi afectat minoritatea germană numeroasă în satele din Ardeal şi Banat. "După afirmaţiile colegului meu din RFG la Bucureşti, notează Iosef Govrin, ambasadorul Israelului la Bucureşti în ianuarie 1989, mesajul a fost transmis cu un delegat special, în scopul de a accentua gravitatea momentului. Mi-am exprimat atunci părerea că acest avertisment grav, la care se adaugă declaraţiile din Bundestagul vest-german cerând impunerea unor sancţiuni României ar putea determina pe Ceauşescu dacă nu să renunţe la acest plan, cel puţin să nu-l aplice."
Felicitări pentru şeful comuniştilor vest-germani
Punctele "agendei vest-germane" nu s-au limitat la primirea noului ambasador. Nicolae Ceauşescu l-a felicitat pe Herbert Mies, cu prilejul realegerii acestuia în funcţia de preşedinte al Partidului Comunist din Republica Federală Germania (Deutsche Kommunistiche Partei, DKP). "Îmi exprim convingerea, se spunea în textul telegramei de felicitare, că relaţiile de prietenie şi solidaritate dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist German se vor dezvolta pe mai departe, în interesul comun al cauzei socialismului, păcii, securităţii şi cooperării internaţionale." DKP nu reprezenta o forţă pe scena politică vest-germană. Interzis în 1956, fusese reînfiinţat în 1968, fără a reuşi să intre în Parlament.
Ministrul Totu, la Paris
Ion Totu, ministrul de Externe, avea să-l cunoască pe noul ambasador al RFG-ului la Bucureşti probabil peste câteva zile. Şi asta pentru că la data primirii sale de către Ceauşescu, şeful diplomaţiei române se afla de câteva zile la Paris, unde conducea delegaţia României la Conferinţa privind interzicerea armelor nucleare.
Ziua Elenei Ceauşescu pe meridiane
Dacă ambasadorul RFG-ului la Bucureşti era ocupat cu formalităţile instalării în noul post, nici ambasadorii noştri n-au stat degeaba. Pentru că ziua de naştere a "tovarăşei academician doctor inginer" trebuia sărbătorită în fiecare colţişor al planetei, iar rezultatele intenselor cercetări – aduse la cunoştinţa întregii suflări. În astfel de ocazii, "opera" Elenei Ceauşescu era tradusă şi tipărită în limbi de circulaţie internaţională, iar ambasadelor le revenea misiunea distribuţiei. Bancurile de epocă au sesizat imediat chestiunea. "Cum apar operele tovarăşilor în străinătate? Le trec prin contrabandă cetăţeni cu nivel politic ridicat."
Polimerii la Paris
La Biblioteca Română din Paris s-a vernisat o expoziţie de carte economică şi social-politică, unde, la loc de cinste, transmisese Agerpres, se aflau lucrările "Cercetări în chimia şi tehnologia polimerilor", "Noi cercetări în domeniul compuşilor macromoleculari" şi "Polimerizarea stereospecifică a izoprenului". Semnate de Elena Ceauşescu, scrise nu se ştie exact de cine. Doritori trebuie să fi fost mulţi. În tot cazul, mai mulţi decât s-au arătat dispuşi să recunoască apoi avantajele de-a semna "sub coordonarea tovarăşei".
Omagii lângă catafalc
Multe bătăi de cap trebuie să fi avut Constantin Vlad, ambasadorul ţării noastre în Japonia. În cea de-a şaptea zi a lui ianuarie decedase împăratul Hirohito. Imediat, Ceauşescu a trimis un mesaj de condoleanţe fiului şi totodată moştenitorului tronului. În vâltoarea ceremoniilor funerare, Constantin Vlad evoca "personalitatea şi activitatea prodigioasă a tovarăşei Elena Ceauşescu, militant de seamă al partidului şi statului", alături de profesori de chimie de la universităţile japoneze.
Prima zi de şcoală
Luni, 9 ianuarie, a luat sfârşit vacanţa de iarnă a elevilor. Nu i se mai spunea de mult "vacanţa de Crăciun", iar copiii cuminţi îl aşteptau pe Moş Gerilă în jurul Pomului de Iarnă.
