x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Scînteia Radiografii culinare Alimentaţia copiilor bolnavi

Alimentaţia copiilor bolnavi

de Carmen Dragan    |    15 Aug 2009   •   00:00

În 1989, cartea Marei Ricman şi a Olimpiei Teodoru "Poftă bună, co­pii!", apărută la Editura Medicală, ofe­rea mai multe soluţii pentru alimentaţia copiilor bolnavi. Au­toa­re­le le informau pe mame că aplica­rea oricărei forme de regim ali­men­­tar se face numai la prescripţia me­dicului. Deşi există regimuri pe boli, nu trebuie neglijat faptul că regimul se aplică "copilului bolnav", deci va fi individualizat. Ma­ma, care îşi cunoaşte cel mai bi­ne co­pi­lul, şi medicul care îl tra­tea­ză vor colabora permanent pentru apli­carea regimului. Un alt sfat care tre­buie urmat: pregătirea şi ser­vi­rea mesei trebuie făcută întotdeauna în condiţii cât mai aproape de si­tu­a­­ţia normală, astfel încât copilul să nu se simtă frustat şi să fie încurajat să colaboreze la însănătoşirea lui.

În cazul febrei, copilul trebuie să bea foarte multe lichide: apă, cea­iuri, limonadă, sucuri de fructe pa­sa­te, zeamă de compot, supă de zarzavat strecurată sau chiar fructe crude pasate. Lichidele îndulcite aduc un aport caloric şi sunt cele mai indicate în această perioadă. Lichidele se administrează de pre­fe­rin­ţă la temperatura camerei, iar can­tităţile mici şi repetate evită apa­riţia vărsăturilor şi ameliorează senzaţia de greaţă. În stările febrile prelungite, autoarele recomandă ca alimentaţia să ţină seama de prescripţia dietetică cores­pun­ză­toa­re bolii de bază. Se vor alege alimentele cel mai uşor digerabile, se vor da în cantităţi mici şi repetate, 4-5 sau chiar 6 mese pe zi. Acestea sunt fructele şi zarzavaturile, făi­noa­se­le şi preparatele din lapte cu fă­i­noase, laptele şi derivatele din lapte. De aceea, se va începe cu aceste produse. Fructele şi zarzavaturile vor fi date în formă crudă, dar mărunţite, rase sau fierte sub formă de compoturi, supe pasate cu adaosuri de făinoase, orez, griş, pâine, crutoane. Este absolut necesar ca raţia alimentară să fie completată cu proteine. Alimentele care conţin substanţe proteice sunt: laptele şi derivatele din lapte, ouăle, carnea şi unele vegetale.

În rujeolă, forma comună, re­gi­mul va fi în funcţie de stadiul bolii şi de manifestările predominante. În perioada febrilă, care durează în me­die 3-5 zile, regimul va fi cel indicat pentru stările febrile, adică se vor administra lichide din abu­n­den­ţă. Orice tentativă de a-l hrăni poate să declanşeze greţuri şi văr­să­turi. Se va avea grijă să se asigure can­titatea necesară de lichide, iar ce­le­lalte alimente vor fi date în raport cu apetitul copilului. Poate să primească fructe pasate, piu­re­uri, lapte simplu sau cu făinoase, griş, pesmet etc. După depăşirea pe­rioadei febrile, regimul copilului va ţine seama exclusiv de toleranţa di­gestivă. Nu sunt necesare alte restricţii alimentare. Se vor introduce progresiv brânzeturile, oul fiert sau în preparate, carnea de pa­să­re sau de vită. Modul de pre­parare va fi cel dietetic. Mesele vor fi în număr de 4-5, iar cantitatea la o masă va fi moderată. În cazul ore­io­nului, mămicile sunt informate în paginile cărţii că regimul se va adre­sa în special simptomelor bo­lii, dar ţinând seama de po­si­bi­li­tă­ţile afectării pancreasului se va ur­mă­ri şi protejarea funcţiei digesti­ve a pancreasului. În primele zile, dacă copilul este febril şi masticaţia adeseori dureroasă, alimentele se vor da în formă semilichidă, păs­toa­se, uşor digerabile, cum sunt: su­pe, paste făinoase cu lapte, carne sub formă de tocături preparate die­tetic, perişoare, budinci, zar­za­va­turi sub formă de piureuri, fructe crude, pâine. În următoarele 4-5 zi­le alimentaţia va reveni la normal, dar se va evita abuzul de dulciuri concentrate, cum sunt dulceţurile, ciocolata, bomboanele, cremele, în special de cofetărie, şi grăsimile de provenieinţă animală, sub formă de sosuri prăjite, carne de porc grasă, slănină. Raţia alimentară va fi împărţită în 4-5 mese, iar regimul va dura 8-10 zile.

Cartea prezintă regimuri alimentare şi pentru dizenterie, toxiinfecţii alimentare, hepatită acută virală, gripă, scarlatină şi varicelă.

×
Subiecte în articol: radiografii culinare