x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

30 de ani de la revolta muncitorilor brașoveni. Ce a spus Ceaușescu despre evenimente

0
14 Noi 2017 - 15:45
30 de ani de la revolta muncitorilor brașoveni. Ce a spus Ceaușescu despre evenimente
Vezi galeria foto


Cum a privit conducerea PCR revolta muncitorilor braşoveni, în documentele întocmite în şedinţele CPEx din 1987. Considerate pe-atunci mari secrete de stat, au fost făcute pu­blice prima dată de Jurnalul Naţional.


"AŞA NU SE MAI POATE!"
În stenogramele CPEx, perioada 15 noiembrie - 30 decembrie 1987 apare plină de evenimente. Printre ele, protestul de la 15 noiembrie - numit eufemistic "întâmplările de la Braşov" - nu face obiectul unor analize şi decizii speciale.

Prima întâlnire a CPEx-ului după Braşov s-a ţinut la 20 noiembrie cu participarea primilor-secretari de judeţ. Din tot ce se petrecuse la Braşov, pe Ceauşescu îl supărase mai mult că-l informaseră abia seara, la 11:00. În rest, nu-l mulţu­meşte nimic. Nici industria, nici agricultura, nici disciplina de partid, nici stilul de muncă. Nu-şi fac datoria, zice el, nici măcar secretarii CC. "Eu nu sunt mulţumit de felul cum secretarii Comitetului Central s-au prezentat azi, s-a plâns Ceauşescu. Nu sunt mulţumit!"

"Aşa nu se mai poate" şi "Nu se poate merge mai departe aşa" - sunt răbufnirile sale necunoscute "poporului".  "Voi sunteţi şi preşedinţi ai consiliilor populare, îi ia la rost Ceauşescu pe primii se­cretari de judeţ. Nu se poate aşa ceva!... Dar, tovarăşi, eu consider că răspunderea de partid trebuie să fie superioară, dar, în calitate de preşedinţi ai consiliilor populare, răspundeţi în faţa legii prin încălcarea prevederilor legii". Le cere "spirit de partid"! "Spiritul" înseamnă "ordine şi disciplină în agricultură, în realizarea planului pe acest an, în schimbarea întregului stil de muncă". Se apropiau bilanţul anual, conferinţa naţională a partidului, sesiunea Marii Adunări Naţionale, naşterea celui de-al 23-lea milion cetăţean al României, sărbătoarea pomului de iarnă şi Revelionul (cu plan de măsuri pentru "dezvoltarea conştiinţei socialiste"!)... ş.a.m.d.


FACTORII SĂ VORBEASCĂ
Ca şi cum lumea s-ar învârti după dorinţele sale, Ceauşescu dă indicaţii şi cere socoteală despre "Cântarea României", greutatea  porcilor ori "Ţaglele de 80 pentru relaminare". După el, dacă s-a încheiat contractul de plan, vaca trebuie să dea la muls litrii de lapte trecuţi pe hârtie.

Şi numaidecât, cisternele să-i descarce-n oraş. "La 20 noiembrie, practic, animalele pot paşte în câmp aşa cum se întâmplă şi în alte ţări", dicta Ceauşescu naturii.

După ce s-a săturat de vorbit, le-a dat şi celorlalţi "cuvântul". De-ajuns ca secretarul general să critice "Cântarea României" (prea multe hore, zisese el şi prea puţină edu­caţie politico-ideologică), că ideea a fost prinsă din zbor. "Nu ştiu, tova­răşe secretar general - a zis Vasile Bulucea, prim-secretar de Gorj - dacă mai există vreun judeţ care să aibă atâtea sărbători, cum este judeţul Gorj, re­numit ca "vatră folclorică" (...) Vă dau numai un singur exemplu: există în concepţia uno­ra de a se organiza - şi aşa a fost - bâlci la Po­lo­vraci care trebuie să dureze nici mai mult, nici mai puţin decât 10 zile. Vin acolo toţi biş­niţarii din ţară, fel de fel de oameni ne­cinstiţi, şi sub oblăduirea noastră, fac ce vor. Vă spun sincer, tovarăşe secretar ge­neral, că sunt fel de fel de hramuri şi bâlciuri".

Iar la final, angajamentele. "Am luat toate măsurile, am tras toate învăţămintele din tot ceea ce dv. ne-aţi spus. Acum - ca să spun aşa - las ca factorii să vorbească", a promis Ilie Matei, primul secretar de la Timişoara.  

DRAMĂ LA VÂNĂTOAREA MAI-MARILOR DOLJULUI
După documente, bomboana pe coliva anului 1987 o aşezase însă judeţeana din Dolj. După stresul exorcizării şedinţei din 20 noiembrie, mai marii judeţului şi instructorul CC organizaseră, fără ştirea şi aprobarea lui Ceauşescu, o vână­toare. Şi îl accidentaseră mortal pe secretarul cu organizatoricul. Mortul a fost scos din funcţii, pe-aceeaşi listă cu "indisciplinaţii".
Consecinţă a accidentului, Ceau­şescu a interzis consumul de alcool în locaţiile gospodăriilor de partid şi la locurile de muncă ale cetăţenilor ţării.
O "întâmplare" cu efecte mai în­semnate pentru popor decât  greva muncitorilor braşoveni!

MĂSURI LA PARTID
După evenimentele de la Braşov, sectoarele partidului s-au pus în mişcare pentru "măsurile" în plan local. În 26 noiembrie, Emil Bobu, secretarul CC cu organizatoricul i-a înaintat lui Ceauşescu raportul asupra plenarei cu activul de partid de la Întreprinderea de Autocamioane Braşov ţinută în ziua precedentă. "S-a evidenţiat faptul, spe­cifica documentul, că toţi oamenii muncii sunt indignaţi de faptele săvârşite de grupul de huligani şi au cerut ca aceştia să pri­mească pedepse exemplare şi să se aprobe judecarea lor în uzină în faţa colectivului de oameni ai muncii pentru actele de vanda­lism care au adus prin aceasta o pată uzinei şi daune partidului şi ţării".
Raportul a fost însoţit de "Tabelul nominal cu participanţii la Plenara Comitetului de partid cu activul de la întreprinderea de Autocamioane Braşov care au luat cuvântul şi au cerut să se aprobe judecarea celor care au săvârşit acte huliganice în faţa colectivului de oameni ai muncii". Simion Pop, Ioan Leancu, Constantin Turcin, Maura Popescu, Nicolae Bârlescu, Ignat Gaşpar, Valentin Drăgoi, Alexe Lungu, Vasile Minoiu, Costică Ojoc, Mariana Popo­vici, Dumitru Călin, Gheorghe Ma­rin şi Mihai Baltag - cei 14 vorbitori citiseră, fără îndoială, "cuvintele" în­tocmite de secţia de propagandă.


"HULIGANII", ALCOOLUL ŞI PROVOCĂRILE
Nici un mijloc media din România şi nici un discurs oficial n-au menţionat revolta de la Braşov. Dar în cercurile închise ale puterii, Ceauşescu s-a referit însă de câteva ori la "huliganii" braşoveni.

După afirmaţiile sale din CPEx, cauzele "în­tâmplărilor de la Braşov" ar fi fost ur­mă­toarele:
1. Activitatea de partid. "Inclusiv ce s-a în­tâmplat la  "Steagul Roşu" la autocamioane demonstrează o lipsă inadmisibilă a acti­vităţii de partid. Unde a fost organizaţia de partid care numără câteva mii de oameni? (...) Unde au fost aceşti 8.000 de oameni, unde au fost ceilalţi. Cum a fost posibil ca organizaţia de partid să stea aşa. Consideră normal ce s-a întâmplat?! Ce fel de spirit de partid, ce fel de comunişti sunt acolo?" (20 noiembrie 1987)

2. "Acoperiri" şi provocări: "Aceasta în­seamnă că am lucrat prost şi pe linie de partid şi pe linia organelor noastre de securitate, şi pe linia Consiliului de Miniştri, a mi­nisterului respectiv şi a consiliului respectiv de ramură pentru că, în mod normal, dacă se lucra cum trebuie, nu puteau şi nu trebuiau să apară aceste fenomene (...) Şi aceasta, în fond, înseamnă o provocare - că nu se poate discuta altfel (...), rezultatul tolerării şi acoperirii unor stări de lucru negative" ( 4 decembrie 1987)

3. Alcoolismul: "Şi cine vine beat, dat afară din întreprindere, că acesta strică producţia, introduce dezordinea! Chiar ce s-a întâmplat la Braşov, pe lângă multe alte lucruri sunt şi datorită influenţei băutu­rilor, mulţi au venit beţi şi au introdus şi băuturi în întreprindere" (11 decembrie 1987).
Deşi Polonia fierbea de contes­taţiile Solidarităţii, pe ordinea de zi a şedinţelor CPEx din 1987 nu a existat "punctul" protestelor muncitoreşti din Braşov.

Citeşte mai multe despre:   special,   revolta muncitor din 1987,   brasov

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de