x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

A XIII-a sesiune a Sovietului Suprem a oficializat statutul limbii moldoveneşti

0
Autor: Florin Mihai 31 Aug 2009 - 00:00
A XIII-a sesiune a Sovietului Suprem a oficializat statutul limbii moldoveneşti Tudor Iovu/


Între 29 august şi 1 septembrie 1989, la Chişinău s-a desfăşurat Sesiunea a XIII-a a Sovietului Suprem al RSSM. La ordinea zilei era votarea proiectelor de legi lingvistice. În timpul dezbate­ri­lor, deputaţii moldoveni, ruşi, gă­gă­uzi, bulgari şi ucraineni au întors pe toa­te feţele "chestiunea" limbii mol­do­veneşti. La sfârşitul lucrărilor, ba­sa­ra­benii au avut câştig de cauză. Dar mulţi credeau că era o "victorie à la Pyrhus".


"VEGHEAŢI" DE LENIN
În Sala Operei Naţionale din Chi­şi­nău, "vegheaţi" de figura lui Lenin, flan­caţi de steagurile cu secera şi ciocanul ale URSS şi RSSM, delegaţii au dezbătut timp de patru zile, de di­mi­nea­ţa până seara, statutul limbii de stat din republica de peste Prut. At­mos­fera acelor zile era insuportabilă. Mol­dovenii se strângeau cu su­te­le de mii în pieţele centrale ale ora­şului mo­bilizaţi de organizaţiile lor politice. În numeroase întreprinderi din re­gi­u­nile cu populaţie rusofonă majorita­ră se declanşaseră greve. Lu­crările se­si­unii au fost transmise în di­rect la radio şi la televiziune. Do­uă ta­be­re ad­ver­se s-au cristalizat din pri­ma zi a lu­cră­rilor. Moldovenii ce­reau ca lim­­ba lor să fie limba de stat şi de co­mu­ni­care, iar prevederea să fie men­ţionată inclusiv în Constituţie. De cea­laltă par­te, rusofonii insistau ca ru­sa să aibă cel puţin rolul de limbă de co­municare. Celelalte puncte din agen­­­da de lucru a celei de-a XIII-a sesiuni a Sovietului Suprem (situaţia so­cial-po­litică, aprobarea decretelor emi­se în ultimele luni) au devenit se­cun­­dare. Problema limbii preocupa în­treaga suflare a republicii mol­do­ve­neşti.
"LIMBA MOLDOVENEASCĂ A FOST PRACTIC SCOASĂ DIN UZ"
Primul a vorbit Mircea Snegur, preşedintele Sovietului Suprem, care a citit raportul din partea Prezidiului.
"Teritoriul şi limba sunt nişte componente de bază ale unei naţiuni, de aceea năzuinţa poporului de a-şi păstra şi a-şi dezvolta propria limbă nu numai că este legitimă, ea constituie esenţa însăşi a poporului, căci un popor e viu atât timp cât este vie limba lui, spunea Snegur. Iată de ce considerăm că fixarea în Constituţie a statutului limbii moldoveneşti ca limbă de stat în republică nu numai că este o problemă pe deplin logică şi în deplin acord cu principiile politicii naţionale leniniste, dar acesta ar lichida, totodată, una dintre principalele deformări staliniste în problema egalităţii reale a limbilor. Anume aceste împrejurări au determinat necesitatea de a lua, pe teritoriul istoric al moldovenilor, populat din cele mai vechi timpuri de ei, limba moldovenească sub ocrotirea legii, a statului. (...) Pentru a salva limba moldovenească de dispariţie, nu-i de ajuns doar să fie reglementată folosirea ei, ci este necesar ca şi cele aproape 40 de procente din po­pu­laţia moldovenească a republicii, care în prezent nu cunoaşte sau slab înţelege moldoveneasca, să capete posibilitatea de a o învăţa. Această afirmaţie este mai mult decât întemeiată. Limba moldovenească a fost practic scoasă din uz, mai ales la oraşe, şi nu funcţionează nici în sfera de stat, nici în cea de partid, nici în cea socială, ca să nu mai vorbim despre domeniul ştiinţei şi tehnicii. Cele spuse mai sus se referă şi la limba găgăuză."

A urmat la microfonul Prezidiului I. Calin (preşedintele Consiliului de miniştri), care a citit raportul "Cu privire la programul complex de stat pentru asigurarea funcţionării limbilor vorbite pe teritoriul RSSM". Apoi, zeci de deputaţi, din ambele tabere,
şi-au spus punctul de vedere. Fiecare articol, fiecare paragraf al legilor au fost luate la "puricat".
GORBACIOV: "LIMBA RUSĂ SĂ NU FIE ELIMINATĂ"
Câţiva vorbitori au atacat "Pravda", oficiosul PCUS, care într-o ediţie anterioară îi numise "naţionalişti" pe li­derii Marii Adunări Naţionale din Moldova. Unii au cerut chiar şi judecarea ziaristului G. Ovcearenko, autorul rândurilor incriminate.
Alt subiect fierbinte era colapsul economic care ameninţa republica, din cauza grevelor declanşate de directorii rusofoni. "De ce se află în grevă clasa muncitoare?, se întreba retoric D. Creţu, preşedinte al gospodăriei agricole din raionul Hânceşti. Doar salariul muncitorului este de trei-patru ori mai mare decât al ţăranului care mestecă glod până la genunchi, ducând lipsă de căldură, cărbuni, săpun, de alte bunuri pe care ar trebui, în mod normal, să le asigure clasa muncitoare."

Vorbind la obiect, alţi de­putaţi au justificat necesitatea adoptării le­gi­lor lingvistice, în acord cu interesele po­pu­la­ţiei moldoveneşti, ma­jo­ri­ta­re. Pentru a me­na­ja Moscova, subiectul iden­tităţii ling­vis­tice mol­do-române a fost abordat timid doar de câţiva deputaţi.

La 30 august, în a doua zi a sesiunii, conform înţelegerii membrilor Pre­zi­diului, pri­mul vorbitor a fost S. Grosu, prim-secretar al CC al Partidului Comunist din Moldova. Urma să aibă un rol de mediator între poziţiile ad­ver­se. La finalul discursului, spre surpriza co­le­gilor de Prezidiu, Grosu a propus ca în proiectul de lege despre funcţionarea limbilor să se omită prevederea că moldoveneasca îndeplinea funcţia de limbă de comunicare. Mai declara că rusa trebuia să deţină acest rol. Iniţial, dintre mol­do­veni, doar Ion Druţă a sprijinit ideea. Potri­vit lui Ion C. Cio­ba­nu, participant la sesiune, la un moment dat, S. Grosu ar fi informat membrii Prezidiului despre o discuţie telefonică cu M. Gorbaciov.
"Faceţi ce vreţi, dar limba rusă să nu fie eliminată. Să rămână măcar ca limbă de comunicare!", ar fi spus liderul de la Kremlin. Deşi legile ar fi trebuit votate până la 31 august, dezbaterile furtunoase au continuat până în prima zi a lunii septembrie. S-a depăşit cu greu şi momentul delicat al ameninţărilor cu retragerea de la discuţii a deputaţilor de la Bender şi Tiraspol. În final, toţi participanţii au admis propunerea lui S. Grosu.
Se consfinţea astfel utilizarea limbii ruse ca limbă de comunicare în RSSM. De la distanţă, liderul de la Kremlin îşi impusese voinţa. Mulţi basarabeni au văzut atunci şi partea plină a paharului. După zeci de ani, limba lor îşi reintrase în drepturi. Era limba de stat a RSSM.
Citeşte mai multe despre:   special,   republica moldova,   limba moldoveneasca

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de