x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Aici Radio Europa Liberă: La sfârşitul lui ianuarie 1989, "plăcile tectonice" ale URSS se mişcau

0
30 Ian 2009 - 00:00

La 28 şi 29 ianuarie, cea de-a cincea întâlnire a reprezentanţilor mai multor mişcări naţional-democratice ne­ruse a avut loc la Vilnius. Au fost repre­zen­tate opt mişcări naţionale: ucrai­neană, armeană, georgiană, latvină, estoniană, lituaniană, din Crimeea şi, pentru prima dată, au fost şi participanţi din Belarus.



Deşi informaţiile referitoare la această întâlnire sunt încă sumare, se ştie că participanţii au elaborat două noi documente importante: "Carta libertăţilor pentru naţiu­nile supuse din URSS" şi un apel către intelighenţia rusă. Fapt semnificativ, aceste materiale sunt mult mai radicale decât documentele elaborate la întâlnirile anterioare.

"Carta" se adresează "Guvernelor şi Naţiunilor Lumii". Ea începe cu anun­ţul că reprezentanţii "mişcărilor de eliberare naţională" din Armenia, Belarus, Georgia, Letonia, Lituania, Ucraina şi Estonia au creat un comitet unic ce militează pentru realizarea unor state naţionale "libere şi independente". Declarând că "existenţa imperiilor multinaţionale este un anacronism", autorii consideră că "plu­ralismul" este un principiu fundamental în relaţiile internaţionale. "Fiecare naţiune", susţin ei, "are dreptul la propriul său drum" şi este "inacceptabil" ca naţiunile să fie forţate să facă parte dintr-un imperiu, ba chiar dintr-o federaţie sau confederaţie. Autorii fac apel la întreaga lume pentru sprijin politic şi moral şi încheie prin a-şi exprima încrederea în faptul că naţiunile lor îşi "vor dobândi libertatea" şi îşi exprimă, de asemenea, speranţa că acest lucru "se va realiza în viitorul apropiat şi prin metode non-violente".

La întâlnirile anterioare ale activiş­tilor din mişcările naţionale neruse, par­ticipanţii nu au mers atât de de­parte, încât să-şi ceară independenţa politică. La ultima lor întâlnire, care a avut loc la Riga, în septembrie ’88, militanţii neruşi s-au limitat la a cere descentralizarea politică şi economi­că a Uniunii Sovietice şi acordarea drep­tului de autoguvernare naţiu­ni­lor membre ale URSS.

Manifestul a fost semnat de repre­zen­tanţi a şapte naţiuni neruse. Semnatarii au fost: Mekah Gabrielyan de la Asociaţia pentru Autodeterminare Naţională din Armenia, Vaan Izhkha­nyan de la grupul "Lupta pentru Su­pra­vieţuire în Armenia"; Merab Kos­tava din Georgia, de la "Societatea Ilia Chavchavadze"; Debruck şi Neka­mes din grupul informal "Pagonya" din Be­la­rus, Stasis Buszkyavichus şi Paulys Vaitekunas de la Asociaţia pentru Tineret Lituaniană; Lagle Parek şi Ants Tindis de la "Partidul de Independenţă Naţională" din Estonia; Algimantas Balthushis şi Antanas Terleckas de la "Liga Lituaniană pentru Libertate"; Ints Calitis de la "Frontul Popular Informal" din Letonia; Ivan Makar şi Bohdan Hrytsai ca reprezentanţi ai "facţiunii preinaugurale" din cadrul "Uniunii Ucrainene"; şi Reshat Dzhemilev din partea tătarilor din Crimeea.

Unii dintre reprezentanţi par să fi avut rezerve cu privire la semnarea unor declaraţii atât de radicale. De exemplu, "Uniunea Ucraineană" a ade­rat la poziţiile mai moderate expuse de Frontul Popular din Repu­blicile Baltice şi a fost de acord cu transformarea URSS într-o confede­ra­ţie liberală. Cei doi membri ai Consiliului de Coordonare al Uniunii Ucrainene care au fost prezenţi la întrunirea de la Vilnius, Mykola Horbal şi Oles Shevchenko, nu au semnat Carta. Totuşi, semnăturile lor, ca şi ale altor reprezentanţi ai grupurilor neruse care nu au susţinut Carta, apar la sfârşitul "Apelului către inteli­ghen­ţia rusă".

Cel de-al doilea document are ace­laşi ton direct şi care exclude orice compromis ca şi Carta. Autorii încep prin a afirma că statul sovietic se află într-o profundă criză imperială. Ei acuză că acesta a continuat cu politicile şoviniste şi de asimilare a neru­şilor, politici care erau practicate şi sub ţari şi care uzează de "frică şi de forţă" pentru a ţine imperiul la un loc. Astăzi, afirmă ei, URSS este "ultimul imperiu din lume", iar caracteristicile sale de bază sunt şovinismul atot­puter­nic, asimilarea şi subjugarea popoarelor supuse. Ei consideră că situaţia dificilă în care se află acum Moscova se datorează relaţiilor ine­gale dintre "naţiunea conducătoare" rusă şi neruşi.

Adresându-se intelighenţiei ruse, neruşii au declarat:
"Nu numai naţiunile oprimate suferă, ci şi naţiunea rusă, care este un instrument al opresiunii şi un mijloc de asimilare în mâinile regimului. Încercarea liderilor URSS de a păstra supremaţia naţiunii ruse prin subjugarea naţiunilor nu va conduce decât la înrăutăţirea relaţiilor şi la inflamarea disensiunilor şi la ură. Noi, reprezentanţii mişcărilor naţional-de­mocratice de pe teritoriul Uniunii Sovietice, considerăm că a sosit vremea când promisiunile trebuie ţinute. Dreptul naţiunilor la autodeterminarea pe care Partidul Comunist o proclamă încă de la formarea sa trebuie să devină realitate".

Aici, neruşii repetă o doleanţă pe care au formulat-o şi la întâlnirea anterioară de la Lvov, în iunie anul trecut, şi anume: "Mai multe dintre acti­vităţile duse de opoziţia rusă democratică nu ţin cont de prima axiomă a democraţiei: naţiunile nu pot fi libere dacă oprimă alte naţiuni ori dacă servesc drept instrumente de represiune".

Autorii apelului consideră, de ase­me­nea, că prezenta criză sovietică este atât de serioasă, încât lucrurile nu pot continua ca înainte. Trebuie să se rupă cu trecutul şi naţiunile neruse din URSS au făcut o nouă propunere. Autorii sugerează că înşişi ruşii ar trebui să renunţe la ambiţiile lor impe­ria­liste şi să se dedice ei înşişi promovării renaşterii naţionale a Rusiei.

Autorii au arătat că, până acum, doar câţiva intelectuali ruşi au sprijinit în mod deschis împărţirea Im­pe­riului Sovietic sau transformarea lui în confederaţie.

În acelaşi week-end în care a avut loc întrunirea de la Vilnius, neoficiala Uniune Democratică din URSS şi-a ţinut cel de-al doilea congres la Riga. Au participat 135 de delegaţi din 32 de oraşe şi 35 de invitaţi. La această întru­nire s-au adoptat mai multe rezoluţii pe acest subiect, inclusiv unele care condamnă "intervenţiile militare" ale Moscovei în Armenia şi "ocuparea" Republicilor Baltice, şi s-a exprimat sprijinul pentru reinstaurarea auto­nomiei statului Tătar din Crimeea. Interesant este că delegaţii siberieni au cerut autonomia Siberiei.
P
e scurt, se poate observa că radicalizarea îşi face loc printre "ereticii" preocupaţi de problema naţiunilor şi care se văd obligaţi să opereze la marginea legalităţii. Parţial, cauza ar putea fi că Mihail Gorbaciov a tot amânat discuţiile cu naţiunile şi că mişcările pe care Moscova le-a făcut în ultimele luni mai degrabă au li­mitat decât au lărgit drepturile repu­blicilor din URSS. Cu întrunirea specială a plenului Comitetului Central care va analiza politica naţiuni­lor, şi care e anunţată pentru această vară, se pare că a devenit crucial pentru li­derii sovie­tici să ţină cont de vocile celor care susţin drepturile naţiu­nilor neruse din URSS. Un eşec la acest nivel al negocierilor nu ar face decât să radicalizeze mişcările naţio­naliste şi să cimenteze definitiv frontul comun pe care acestea deja l-au format.   
Radio Europa Liberă (München) – Raport al Secţiei de Cercetare, condusă de dr M. Shafir. Document din "Arhiva 1989", Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca (Traducere de Eliza Dumitrescu)
Citeşte mai multe despre:   special,   URSS

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de