Cântarea României din Bistriţa-Năsăud

Filmările pentru "Cântarea Ro­mâniei", difuzată la 18 iunie 1989, s-au realizat la jumătatea lunii mai, în judeţul Bistriţa-Năsăud. În toată ţara se sărbătorea "cu entuziasm" lichidarea datoriilor externe şi toată lumea spera să trăiască mai bine.

Echipa care s-a ocupat de această ediţie a fost formată din: Adrian Munţiu şi Silviu Gavrilă - redactori, Geor­ge Pascaru - imaginea, Dan Dra­gomirescu - sunet, Ion Budescu - coor­donator, Cristina Popescu - sce­nografia, şi Ion Filip - regia artistică.

Pentru ilustraţie s-au folosit "platforma industrială / interior sticlărie/ galeuri/ laborator Fabrica de bere / Mase plastice Năsăud/ Urbanistică nouă Bistriţa/ Staţiunea balneară Sângeorz Băi / Case noi la sate/ împletit codiţe la Runcu Salviei şi «Struţ de păun» la Salva cu doamna Coruţ / peisaj la Tihuţa şi Şanţ/ Parada portului popular bistriţean", după cum ne-a specificat, din arhiva personală, regizorul artistic al Cântării amintite.

Emisiunea-spectacol, desfăşurată sub genericul "Omagiu ţării - conducătorului iubit", înghiţea tot mai mult spaţiu dedicat tovarăşilor. "Să ne trăiţi, iubiţi conducători" era doar începutul "omagiului" televizat. "Erou între eroii României" - muzica Vasile V. Vasilache şi versurile lui Eugen Rotaru au deschis Coperta 1.

Desfăşurarea de "forţe" muzicale a fost cu adevărat impresionantă în acest judeţ. Au interpretat corurile reunite ale judeţului Bistriţa Năsăud, după cum urmează: Corul bărbătesc al IUT, corul de cameră "Interludiu", corul Liceului "George Coşbuc", corul Liceului sa­nitar, grupurile corale de la IPE şi FLP din Bistriţa, corul minerilor din Rodna, corurile ţărăneşti din Maieru şi Feldru, corul din Uriu, corul Întreprinderii metalurgice din Beclean şi corul Sindicatului de Învăţământ Năsăud. De asemenea, au mai participat grupuri folclorice din Tiha Bârgăului, Bistriţa Bârgăului, Tăg­şor, Zagra, Breaza, Sântioara, Ma­ie­ru, Coşbuc, Runcu Salvei.

Nu lipseau urăile, gândurile şi onorurile de rigoare. "Urăm din ini­mă, cu glas fierbinte", "Mân­dria-ntre­gului popor", "Gânduri pentru Congresul XIV", "Aducem mulţumirea noastră" - versuri dedicate tovarăşului Nicolae Ceau­şescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu, "Spre piscuri noi de fru­museţi" - versuri dedicate patriei socia­liste şi Congresului al XIV-lea al Partidului Comunist Român, "Omagiu to­varăşei Elena Ceau­şescu" (versuri), iar pentru "El, cel mai iubit" a interpretat Corul de cameră "Interludiu". "Cântec de pace", "Din inimi de copii", "Suntem generaţia de mâine", "Azi cântăm cu bucurie", "Cântec de viaţă nouă" sunt doar câteva spicuiri din program.

După titlurile momentelor interpretative părea că toată România munceşte cu motoarele turate la maximum: "Cântece de muncă", "Mândră zi a libertăţii", "Onoare muncii", "O sărbătoare a mâinilor de aur", plus "La cotele înalte ale creativităţii" - secvenţe şi informaţii despre rea­li­zări ale creaţiei tehnico-ştiinţifice din judeţul Bistriţa Năsăud.

Din ediţia amintită n-a lipsit un "Angajament comunist" - versuri ilustrate cu imagini de muncă şi cu figuri ale unor comunişti fruntaşi din principalele întreprinderi ale judeţului. Printre atâtea "măreţe împliniri", realizatorii reuşeau să mai strecoare şi câte ceva din folclor, cum ar fi "Podoabe specifice portului popular bănăţean" sau "La hora satului", filmare realizată în comuna Maieru, un "Dans românesc", un "Moment coregrafic" sau "Eminesciana" - versuri evocatoare din creaţia poetului naţional.

Finalul apoteotic aparţinea tot tovarăşilor: "Trăiască Ceauşescu, Partidul şi Poporul" - versuri rostite de Aurora Nilă şi Dumitru Ilieş, "Partidul, Ceauşescu, România" - muzica Marcel Dragomir, versuri Iftimie Mardare, piese interpretate de corurile reunite ale judeţului. "Cu cât ne apropiam mai mult de sfârşitul anului '89, cu atât se simţea mai mult dezgustul, lumea era din ce în ce mai plictisită de «eroii neamului», iar Cântările se făceau cu din ce în ce mai puţină tragere de inimă", îşi aminteşte regizorul artistic Ion Filip.