x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Ce mult te-am urât, Raisa!

0
Autor: Roxana Roseti 25 Mai 2009 - 00:00
Ce mult te-am urât, Raisa! Arhivele Naţionale/


La 25 mai 1989, Mihail Sergheevici Gorbaciov era reales în fruntea So­vietului Suprem, la capătul unei campanii electorale animate. Liderul de la Kremlin se simţea atât puternic, cât şi mulţumit. Deoarece, încă de la ale­gerea sa ca secretar general al PCUS, în 1985, şi până la accentuarea procesului de perestroika avusese alături un susţinător de nădejde: soţia sa, Raisa Maksimovna Gorbaciova.



Nu aceeaşi putere şi mulţumire se simţea la Bucureşti. Realegerea lui Mihail Sergheevici nu îl lăsa rece pe Nicolae Ceauşescu (mai ales că îi trezea amintirea furtunoasei vizite din, coincidenţă, tot 25 mai, dar 1987, a li­derului sovietic în România), dar nici nu îl agita prea tare. Pe Elena Ceau­şescu însă, structură agresivă din naştere, nu o lăsa rece. Pentru ea, ceea ce tocmai se întâmplase în URSS în­semna şi mai multă influenţă pentru mondena Raisa Maksimovna. Iar acest lucru o enerva.

Ca nuca-n perete, ca blinia fără straturi, ca fata fără zestre, aşa o avea la inimă Elena pe distinsa doamnă (căci nu prea avea aer de tovarăşă) Raisa. De unde ura, mai bine zis, invidia? Lăsând momentan la o parte faptul că stupul vrăşmăşiei îşi ieşise din matcă în 1987, aversiunea avea mai multe "substraturi", pornind chiar de la ceea ce însemna Raisa ca persoană.

Teoretic n-ar fi avut de ce să o urască, deoarece, pe alocuri, aveau caracteristici  biografice co­mune, dacă e să luăm în considerare că în popor (poporul sovietic, desi­gur) se spunea că Raisa e prea autoritară şi dedulcită puterii, iar de la numirea lui Gorbaciov ca secretar general al PCUS, în 1985, niciodată, în URSS, soţia unui conducător suprem nu fusese atât de implicată în jocul puterii. Elena Ceauşescu  ar fi putut fi mulţumită. Însă, dacă a fost acuzată adesea de lipsă de feminitate, iată că motivul urii ei mergea, printre altele, pe unul dintre banalele principii ale feminităţii: Raisa era mai bine îm­brăcată! Cum să concurezi, tu, Elena, cu cea pe care presa italiană, de exemplu, o numea "La risposta russa a Lady Di"? Savantul de renume mondial pălea în faţa stilului celei care era considerată cea mai elegantă primă doamnă din istoria URSS (toate soţiile diplomaţilor sovietici încercau să o egaleze la capitolul eleganţă vestimentară).

Foarte interesată de parfumuri şi de cosmetice, o egala doar pe soţia lui Hruşciov, Nina - care era departe de idealul femeii so­vietice, fiind pasionată de parfumurile occidentale şi de pictura impresionistă.  

Dacă e să ne luăm după picanteriile ro­man­tic  istorisite de scriitorul şi fostul diplomat rus Vladimir Fedorovski în "Viaţa secretă a ţa­ri­nelor", Raisa stătea bine şi la capitolul viaţă sentimentală.  Mihai Sergheevici, năs­cut în satul Privolnoie, într-o familie de ţărani (până la vârsta de 15 ani lucrase la "colectivă"), a cunoscut-o pe Raisa în anii '50. El urma la Moscova cursurile Facultăţii de Drept, iar ea era pe atunci studentă tot la Moscova, dar la filosofie! Venea din Siberia, mama casnică, ta­tăl ceferist, bunicul troţkist.

"Mihail o re­marcase deja de câteva ori la clubul stu­denţilor pe acea fată îmbrăcată foarte îngrijit. Nu reuşea să-şi mai ia ochii de la fulgii de zăpadă topiţi care luceau în genele ei lungi", notează Fe­do­rovski. "La bibliotecă, cu o carte pe genunchi, îşi înclina capul, oferind privi­rilor admiratorului ei o ceafă fină până acolo unde începea curba umerilor."  

Mihail Ser­ghe­evici luptase ca să se apropie de această fată frumoasă şi inteligentă: "Sub aerul ei de copil bosumflat, această Cenuşăreasă mos­co­vită nu era deloc o novice", mai spune Fe­do­rovski. De altfel, Gorbaciov va sublinia mai târziu, undeva în amintirile sale: "Cum am văzut-o pe această micuţă, am trăit numai fră­mântare şi fericire". Credea că o va pierde după ce ea i-a spus că e mai bine să rupă re­laţiile, deoarece nu e pregătită psihic - tocmai se despărţise de alt bărbat. Dar Mihail a fost insistent şi iată că în 1953 se căsătoreau, după ce el se angajase muncitor sezonier ca să îşi poată cumpăra primul costum şi o rochie pentru ea.

După terminarea studiilor au "hoinărit" în sudul Rusiei... Ca să reuşească, Mihail avea două variante: ori KGB, ori partidul. Raisa îl în­deam­nă pe calea politică, Gorbaciov deve­nind în zece ani din comsomolist secretar federal al regiunii Stavropol. Norocul lui a fost iar Raisa, la noroc adăugându-se şi... un sanatoriu de lux din regiune unde se tratau soţii Andropov (Iuri Andropov era şeful KGB). Raisa avea grijă să nu le lipsească nimic, iar Mihail discuta cu Andropov necesitatea unor reforme. Astfel, soţii Gorbaciov au început să facă parte destul de des din delegaţiile oficiale trimise în străinătate.

În curând, Gorbaciov ocupă postul de se­cretar al Comitetului Central al PCUS, însărcinat cu agricultura, cuplul mutându-se la Mos­cova. Raisei nu-i prea pria, şi aceasta o recu­noaşte şi Gorbaciov în "Memoriile" sale: "În realitate, nu şi-a putut găsi niciodată locul în grupul «soţiilor de la Kremlin» şi nu s-a împrietenit strâns cu nici una dintre ele. Aceste reu­niuni de femei o frapau în mod deosebit prin climatul impregnat de suspiciune, de lin­gu­şeală şi de lipsă de jenă".

Protectorul lor, An­dropov, moare şi cuplul mai are de aşteptat până la urcarea la putere, în 1985. Atât aştepta Raisa! Din martie 1985, ea va org­a­­­ni­za Kremlinul, de la forţele de protecţie, per­sonalul de serviciu, bucătari, menajere până la grădinari. Nu angaja pe nimeni fără să îi studieze fo­to­grafia şi nu îi plăceau oa­menii graşi! URSS era uimită: şeful statului se sfătuia permanent cu soţia sa, pornind de la lucruri politice până la lucruri "domestice".

De exemplu,  Fedorovski îşi aminteşte pre­gătirile primei călătorii oficiale a cuplului în Franţa: "Raisa a recitit autori francezi (...), s-a interesat la jurnaliştii francofoni despre noile tendinţe pariziene (...). De­legaţia care i-a însoţit era formată din 97 de persoane, fără a mai pune la socoteală jurnaliştii. 34 de oameni ai KGB-ului se ocupau numai de securitate". Desigur, nu tot timpul cuplul era numai lapte şi miere, Raisa fiind cam rebelă uneori . La prima vizită în Franţa a cam dat programul peste cap pentru a asista la prezentările de modă! L-a vizitat pe Yves Saint Laurent, cu care a întreţinut o conver­saţie lejeră (în franceză, bineînţeles), între­bându-l, printre altele, şăgalnic: "Câte kilograme trebuie să aibă o femeie ca să vă poarte modelele?", Raisa ştiind foarte bine că mă­su­rile ei corespundeau modelelor creatorului de modă: 86-70-89 (conform jurnalistului fran­cez Bernard Lecomte).

Politbiuro-ul (Biroul Politic) a încercat să o discrediteze, răspândind zvonuri despre aven­turi amoroase. De altfel, şoaptele despre un presupus amant iugoslav (dovedit până la urmă ca spion) erau din ce în ce mai asidue. Raisa însă nu s-a lăsat. A câştigat şi un aliat preţios: Occidentul.  

La vizita oficială în România din 1987 a cuplului Gorbaciov, Elena Ceauşescu se pre­gătea să dea piept cu "monstrul". Fusese in­formată că Raisei îi place să se înconjoare de scriitori, pictori şi actori, şi i se "sugerase" că n-ar fi rău un spectacol grandios la Teatrul Naţional din Bucureşti. Măcar cu atât să epateze soţii Ceauşescu, din moment ce cu altceva n-au reuşit, dacă e să ne luăm tot după "Memoriile" lui Gorbaciov: "Mi se părea că asist la o reprezentaţie de circ".

La Teatrul Naţional din Bucureşti, Raisa "a admirat candelabrele şi a discutat cu Radu Beligan într-o franceză frumoasă", îşi amin­teşte cineastul Pantelie Tuţuleasa. "Mi-ar fi plăcut să o văd însă la linia de autoservire de la Uzinele 23 August!", îşi mărturiseşte Tu­ţuleasa ciudata fantezie. Probabil că şi Elena ar fi vrut să o vadă tot acolo... Oricum, Raisa s-a dovedit o doamnă până la capăt (ce să-i faci, protocolul), vizitând împreună cu Elena Palatul Copiilor. Conform dezvăluirilor efectuate de-a lungul timpului, după Revoluţie, de foşti membri ai Securităţii, cuplul Gorbaciov ar fi avut o întrevedere privată furtu­noasă cu soţii Ceauşescu la "Vila Lac 2" de pe malul Lacului Floreasca. De asemenea, se pare că Raisa nu a renunţat la obiceiul de a nu respecta întru totul programul vizitelor oficiale şi, la un moment dat, a pornit singură pe jos prin oraş, motivând că doreşte "să cunoască la pas Micul Paris"...

La 4 decembrie 1989, Gorbaciov îl convoca pe Nicolae Ceau­şes­cu la Kremlin... Tot în decembrie 1989, Raisa Maksimovna se afişa într-un taior roşu la Vatican. S-ar putea ca Elenei să-i fi displăcut tocmai imaginea în oglindă, dar o imagine cu mult mai bună, şi oglindă de calitate. Căci numai Raisa îşi putea permite să coboare dintr-un Rolls Royce cu steguleţ sovietic pur­tând rochie de satin alb şi pantofi aurii.

În prezent, Gorbaciov continuă spiritul monden al soţiei sale. Cine şi-ar fi închipuit în anii '80 că Mihail Sergheevici va deveni peste ani, printre altele,  imaginea casei de modă Luis Vuitton? Cu siguranţă Elena Ceauşescu - acest personaj în fond femeie ca de telenovelă, cu "iubiri" neaşteptate şi uri bruşte - nu şi-ar fi închipuit...
Citeşte mai multe despre:   special,   pană,   gorbaciov,   elena,   raisa

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de