x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Scînteia Special Concursurile "interjudeţene" de muzică uşoară

Concursurile "interjudeţene" de muzică uşoară

de Octavian Ursulescu    |    07 Sep 2009   •   00:00
Concursurile "interjudeţene" de muzică uşoară

În principiu, numeroasele concursuri de muzică uşoară trebuia să fie de amatori, de neprofesionişti, constituindu-se într-o trambulină pentru mult-râvnitul festival de la Ma­ma­ia. Oficial, toate erau subsumate amplului Festival naţional "Cântarea Ro­mâniei", ca tot ce mişca în domeniul culturii, dar era mai de­grabă o ex­primare declarativă (eu în­sumi eram obligat să o folosesc de fiece dată în formula de început a oricărei prezentări).

Nefiind televi­zate sau ra­dio­difuzate, aceste com­petiţii locale erau adesea mai rela­xante, per­mi­ţându-mi să fac glume şi comentarii amuzante legate de con­curenţi. Aşa se petreceau lu­cru­ri­le, de pildă, la Festivalul Tinereţii de la Amara, unde cele 2.000 de lo­curi ale Grădinii-ci­nemascop se ocu­pau cu mult înaintea orei oficiale de începere. Şansa s-a chemat acolo un secretar PCR cu pro­paganda, la judeţ, Glodeanu - un om in­te­li­gent, care închidea ochii sau se fă­cea că nu aude. În 1989 preşedinte al juriului a fost regretatul compozitor Ion Cristinoiu, pe care l-am regăsit în arhiva mea personală alături de o colecţionară a premiilor din acel an, Loredana Rusu din Galaţi.

Paradoxal, multe dintre aceste com­petiţii, unele longevive, au fost susţinute de forurile locale până la Revoluţie, dar au dispărut imediat după. Este cazul concursului "Steaua Litoralului" de la Constanţa, care avea şi secţiune de muzică uşoară, dar şi populară (ca şi "Toamna culturală băcăuană"). În 1989 a avut loc la Sala Sporturilor din Constanţa ediţia a 19-a. La muzică uşoară, Premiul I şi Trofeul concursului au fost acordate ex aequo, adică la egalitate, valoroşilor tineri solişti Anda Vaciu din Oneşti şi Alin Cibian din Arad, acesta din urmă câştigând peste câteva luni şi Trofeul concursului nr. 1, cel de la Mamaia.

Pe urmă­toarele trepte ale podiumului s-au situat două cântăreţe frumoase şi talen­tate, Gabriela Moraru din Constanţa (nr. 2) şi Luminiţa Dumitrescu din Ora­dea (nr. 3). Distincţiile speciale au fost acordate Gabrielei Bogiu din Bacău, Irinei Scafaru din Iaşi (ulte­rior s-a dedicat muzicii clasice, după un episod amuzant, când, invo­luntar desigur, i s-a dezvelit un sân la Mamaia!), Aurei Cristea (Constanţa), lui Petcu Avram (Constanţa) şi Ane­tei Nedelescu din Galaţi, aceasta din urmă foarte înzestrată (cântă în pre­zent peste hotare). Dintre toţi aceşti laureaţi, după două decenii doar Anda Vaciu se menţine în prim-plan, marcând o revenire spectaculoasă la selecţia Eurovision din acest an.

Am amintit de ieşeanca Irina Scafaru, ale cărei calităţi vocale certe au îndreptat-o în final către muzica clasică (este şi cazul altor premianţi ai concursurilor de muzică uşoară, Marius Manea sau Vlad Miriţă). În acelaşi an 1989 ea a cucerit Trofeul festivalului "Flori de tei" de la Iaşi, fiind urmată de Paul Sobolevschi, Carmen Simicnic şi Claudia Ionescu. Frumoasa Claudia, după ce a ajuns finalistă şi la Mamaia, s-a orientat către mai profitabilele dansuri exotice (sau "exotic dances", cum zic americanii), aşa cum am descope­­rit-o cu surprindere la barul Hotelului Continental din Timişoara, peste câţiva ani... Nici de ceilalţi laureaţi n-am mai auzit nimic (Ionela Proca, Iolantha Moisuc, Mirela Maxim), în schimb segmentul în afară de concurs a fost mult mai atractiv, cu recitaluri oferite de altă frumoasă ieşeancă, Brânduşa Acsânte, de câştigătorul ediţiei precedente, Cristi Bardan, şi mai ales de invitaţii de onoare, Mihaela Runceanu (care avea să fie ucisă în cursul acelui an) şi Daniel Iordăchioae (originar din jud. Iaşi, de la Paşcani).

În 1989, încă mai erau câteva asemenea concursuri "in­ter­ju­de­ţe­ne", cum li se spunea, de valoare - la Alexandria ("Ghiocelul de aur"), Ba­cău, Botoşani, Brăila, Tulcea. Astăzi unele fie au dispărut, fie se des­fă­şoa­ră într-un trist anonimat, ceea ce se simte din plin la Mamaia, festiva­lul naţional fiind lipsit de vocile ofe­ri­te cu generozitate cândva de reu­niu­nile din provincie (Capitala n-a avut niciodată un concurs serios în domeniu). 

×
Subiecte în articol: special