Creşterea şi îmbunătăţirea structurii consumului alimentar al populaţiei în anii construcţiei socialiste

(...) 5. Pentru cunoaşterea şi aplicarea unitară a cerinţelor alimentaţiei ştiin­ţifice a populaţiei, o condiţie de bază o constituie pregătirea şi perfec­ţionarea profesională a personalului muncitor din toate sectoarele de ac­ti­vitate cărora le revin sarcini în acest domeniu.

În liceele şi şcolile profesionale cu profil agricol, de industrie alimentară, de comerţ şi alimentaţie pu­blică, precum şi în liceele sanitare, programele de învăţământ vor asigura în­suşirea cunoştinţelor de bază privind: principiile alimentaţiei ştiin­­ţifice a popu­laţiei; valoarea nu­tri­tivă a alimentelor şi modalită­ţile de menţi­nere a acesteia: tehnologiile de producere, pre­­lucra­re, conservare, de­pozitare, transport şi comercia­lizare care asigură păstrarea calităţilor nutritive şi igie­nice ale produselor agro­alimentare: prevenirea contaminărilor chimice şi biologice ale alimentelor.

În învăţământul superior agrono­mic, de industrie alimentară şi comerţ, precum şi la facultăţile şi specializările de biologie, biochimie, chimie, medicină, stomatologie, far­ma­­cie şi edu­caţie fizică se vor îm­bunătăţi programele de învăţă­mânt, cores­pun­zător necesităţii dobândirii cunoş­­tinţelor privind alimentaţia ştiinţifică a populaţiei şi igiena alimentelor. Viitorii profesori, învăţători şi educatori vor fi pregătiţi pentru a promova în rândul preşcolarilor, elevilor şi studenţilor principiile şi re­gulile unei alimentaţii echilibrate, fundamentată ştiinţific.

În cadrul progamelor de perfec­ţio­nare a pregătirii profesionale a personalului muncitor din agricultură, industria alimentară, comerţ, alimentaţie publică şi din reţeaua de ocrotire a sănătăţii se vor include şi extinde cursuri referitoare la alimentaţia ştiinţifică a populaţiei.

Ca rezultat al politicii partidului de creştere în ritm susţinut a forţelor de producţie ale ţării noastre, de dezvoltare şi modernizare a agriculturii şi industriei alimentare, de ridicare continu a puterii de cumpărare a oamenilor muncii în anii construcţiei socialiste s-au obţinut realizări de seamă şi în domeniul consumului alimentar al populaţiei.
Sporirea gradului de mecanizare şi chimizare a suprafeţelor amenajate pentru irigaţii, introducerea şi extinderea metodelor agrotehnice avan­sate, ansamblul de măsuri aplicate pentru folosirea mai bună a fondului funciar, a mijloacelor din dotare şi a forţei de muncă, au condus la creş­terea de 3,5 ori a producţiei globale agricole în anul 1980 faţă de 1950.

Dezvoltarea şi modernizarea in­dustriei alimentare, creşterea, diver­sificarea şi ridicarea calităţii pro­ducţiei au sporit contribuţia acestei ramuri la mai buna satisfacere a cererii de consum a populaţiei. În anul 1980, comparativ cu anul 1950, producţia medie pe locuitor a industriei alimentare a fost mai mare de 5,2 ori la carne tăiată, 20,6 ori la preparate de carne, 12,7 ori la peşte, 8,3 ori la brânzeturi, 7,5 ori la ulei comestibil, 4,3 ori la zahr, 11,7 ori la conserve de legume şi fructe.

În corelaţie cu dinamica producţiei agroalimentare şi sporirea de 4,7 ori a ve­niturilor reale pe locuitor în 1980 faţă de 1950, desfacerea de mărfuri ali­mentare prin comerţul socialist şi alimentaţia public a sporit, în aceeaşi pe­rioadă, de 11,9 ori în medie pe lo­cuitor.

Pe baza acestor înfăptuiri, consu­mul de produse agroalimentare al populaţiei s-a îmbunătăţit subs­tanţial, înregistrând creşteri importante de la o etapă la alta.

În anul 1980, faţă de 1950, în medie pe un locuitor s-a cosnumat mai mult de 3,7 ori la carne şi produse din carne, 1,6 ori la lapte şi produse din lapte, 4,5 ori la ou, 3.3 ori la grăsimi, 4,1 ori la zahăr şi produse din zahăr, 2 ori la legume şi produse din legume, 2,9 ori la fructe şi produse din fructe, 1,3 ori la produse din cereale şi 1,4 ori la cartofi. Aceste creşteri importante s-au rea­lizat în condiţiile sporirii populaţiei urbane, de la 3,7 milioane locuitori în 1948, la 11 milioane în 1980.

Corespunzător amplei dezvoltări a economiei naţionale, cu deosebire după anul 1965, în ultimele trei cincinale s-au realizat cele mai mari sporuri ale consumurilor pe locuitor. La carne şi produse din carne consumul a crescut cu 35 kg în anul 1980 faţă de 1965, în timp ce în perioada anterioară de 15 ani s-a realizat o creştere de circa 10 kg pe locuitor: la zahăr şi produse din zahăr 13 kg faţă de 8 kg; la ou, creşterea a fost de 149 buc faţă de 56 buc.; la legume şi produse din legume, de 58 kg faţă de 10 kg; la fructe şi produse din fructe, de 32 kg faţă de 6 kg.

În structura consumului au avut loc importante mutaţii calitative, caracterizate, în esenţă printr-o mai mare participare în alimentaţia populaţiei a produselor cu calităţi nutritive superioare - carne, peşte, lapte, ou, legume, fructe - şi printr-o reducere treptat a consumului de produse din cereale.

În prezent, în ţara noastr se asigură un consum total de calorii şi proteine comparabil cu cel realizat în ţri dezvoltate din punct de vedere economic. Totuşi, faţă de cerinţele nutritive fiziologice, proporţia în consum a caloriilor şi proteinelor din cereale este încă ridicată - circa 45 la sută.

Pentru creşterea şi îmbunătăţirea în continuare a consumului alimentar al populaţiei din ţara noastr trebuie să se asigure dezvoltarea modernizarea şi diversificarea producţiei agroalimentare concomitent cu promovarea susţinută a alimentaţiei ştiinţifice în rândul tuturor cetăţenilor ţării.
Scînteia, nr. 12407/ 1982