x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cu Glasnost şi Perestroika, "Gorbaciov a deschis cutia Pandorei"

0
Autor: Florin Mihai 12 Dec 2009 - 00:00
Cu Glasnost şi Perestroika, Florin Mihai /Jurnalul Naţional




De la etajul 11 al Ministerului Agriculturii din Chişinău poţi vedea multe dintre clădirile şi pieţele în care s-a "scris" istoria anului 1989 la dreapta Prutului. Evenimentele istorice se percep însă altfel de aici, de sus, mai ales din biroul actualului deputat şi membru în Biroul Permanent al Partidului Comunist din Republica Moldova, Vladimir Ţurcan.

În urmă cu 20 de ani, era şef al Comisiei juridice a Prezidiului Sovietului Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Mol­doveneşti (RSSM).  Crede şi acum că cererile basarabenilor de oficializare a limbii române au declanşat conflictul cu transnistrenii. Mai crede că în anii '80, Gorbaciov, prin glasnost şi perestroika, a "deschis cutia Pando­rei". Apreciază modelul politic-economic chinez ca un succes. Vorbeşte patru limbi străine: rusa, franceza, germana şi... româna. Căci limba maternă este pentru el, după cum spune, moldoveneasca.


INTERESANTUL AN 1989
Despre cariera lui Vladimir Ţurcan am aflat mai multe de pe Wikipedia, decât din spusele sale. S-a născut la
14 octombrie 1954, în oraşul Slobozia, aproape de Tiraspol. A absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universităţii de Stat "Mihail V. Lomonosov" din Moscova (1976). A fost angajat apoi ca inspector în cadrul Procuraturii RSS Moldoveneşti (1976-1982). A obţinut apoi demnitatea de procuror în oraşul Râbniţa. În structura Partidului Comunist din RSSM a fost cooptat pentru formaţia sa de jurist.

A fost director-adjunct al corpurilor administrative ale Comitetului Central al PC din RSSM şi şef al Comitetului Juridic permanent al RSSM. Mai puţin volubil când este vorba despre cariera sa, Vladimir Ţurcan îşi dezleagă limba când îşi aminteşte despre anul 1989.

"An foarte interesant, în sensul acela că era o perioadă foarte complicată, foarte încordată în RSSM, perioadă când era culmea tuturor evenimentelor ce ţineau de problema reformării şi modificărilor socia­l-politice, în primul rând. 1989 era încă perioada când toate aceste evenimente s-au pornit. Începând de la anumite mitinguri, întruniri.

Eu, în perioada aceea, am activat în prezidiul Sovietului Suprem al RSSM. Eram şeful serviciului juridic al acestui organ. Serviciul acesta se afla în componenţa aparatului Sovietului Suprem, aşa cum şi astăzi asi­gură activitatea normală a organului legislativ, începând de la momentul elaborării, iscălirii actelor legislative, ex­pertizarea lor şi prezentarea avizelor în cadrul şedinţelor, în plen. Având în vedere că în perioada aceasta Sovietul nu era în baza permanentă, de­putaţii se adunau numai la sesiune şi evident că anume aparatul SS era acel organ care se ocupa cu toate problemele. În perioada aceea s-a dat o lege foarte importantă care a fost temelia mai multor transfor­mă­ri."


LEGEA LIMBII, ÎNCEPUTUL CONFLICTULUI TRANSNISTREAN
Despre Legea oficializării statutului limbii moldoveneşti în RSSM, adoptată în august 1989, Vladimir Ţurcan are o altă viziune decât foştii lideri ai Frontului Popular.

"Implementarea agresivă a provocat aşa un fenomen cum este astăzi Transnistria. La etapa respectivă, implementarea forţată, prea agresivă, a fost utilizată ca argument din partea stângă a Nistrului pentru ca să fie pornite toate acţiunile în sensul creării acestei structuri care este administraţia Transnis­triei. Opinia mea fermă este că anume însăşi pro­cedura a fost greşită.

Ţin foarte bine minte. Şedinţele aveau loc în clădirea unde este acum preşedinţia. Atmosfera era foarte ten­sionată şi în zilele dinaintea şedinţei. Aveau loc mitinguri numeroase în Piaţa Bi­ruin­ţei. Toate împrejurul problemei limbii. Însăşi clădirea aceasta era blocată de o mul­ţime de oameni care a fost adunată de Frontul Popular. Într-adevăr era o situaţie foarte com­plicată, deoarece această lege obliga pe toţi cei care doreau să ocupe funcţii în or­ga­nele statale, dar chiar şi pe meseriaşi, medici, în­văţători, îi obliga, într-un termen foarte scurt, să treacă la altă limbă decât cea utili­za­tă masiv până atunci, anume limba rusă. Şi în aceste condiţii, eu am considerat că nu omul este vinovat că nu cunoaşte limba statu­lui, din cauză că pur şi simplu nu au fost create condiţiile, începând de la grădiniţe de copii, şcoli, instituţii de învăţământ superi­oa­re. Noi cunoaştem foarte bine că neutili­zarea limbii duce la aceea că rămâne numai me­moria pasivă. Dar, activ, limba moare, dacă nu este utilizată. Legea aceasta a fost dată sub pre­siunea celor care s-au adunat.

Presiunea asta psihologică, uneori chiar şi fizică, a fost dată în nişte termeni care în mod vădit nu erau reali. Chiar unul din argumentele mele era atunci acesta: în fizică este o lege - orice ac­ţiune provoacă contraacţiuni şi contrapre­siu­ni. Şi evident că cetăţenii din partea stân­gă a Nistrului, unde limba rusă era mult mai răspândită, eu însumi sunt din partea aceea, din raionul Slobozia, nu au fost mulţumiţi. Mie mama mi-a predat limba moldovenească. Problema asta a provocat reacţia populaţiei de acolo. Toate mitingurile acestea nu se ţineau sub egida «Ne întoarceţi limba maternă!», ci sub egida unirii cu românii. Şi evident că aici apărea altă pro­blemă. Introducerea grafiei latine a fost un moment destul de stresant, în primul rând pentru bătrâni. Treceau la alt alfabet şi practic, într-o noapte, lumea pierdea posibilitatea să mai citească nişte ziare. Atunci era o at­mosferă foarte tensionată, foarte fierbinte."


CHINEZII SUNT BRAVO

Îl întreb pe interlocutor despre reformele lui Gorbaciov. "Cum le percepe acum comunistul Vladimir Ţurcan?" "S-au întâmplat şi lucruri negative, care au influenţat asupra sorţii mai multor oameni, poate chiar şi o generaţie dezamăgită, crede actualul deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Evident că au fost nişte modificări necesare. Totul era într-aşa un mod închis, dar mai mult nu a putut să se dezvolte. S-au simţit unele momente de regres în dezvoltarea societăţii şi în acest context eu aş aprecia po­zitiv însăşi ideea acestei perioade şi sloganele acelea, care au fost atunci promovate.

Moda­litatea de implementare a acestor sloganurile în realitatea noastră nu era bine gândit. În so­cie­tate au existat unele persoane care au utilizat această democraţie în folosul lor, această libertate în folosul iarăşi al lor. Dar nu este secret mare că s-au pornit nişte lucruri foarte periculoase: fenomenul de criminalitate organizată, corupţia, problema acaparării unor bunuri fără nici un temei absolut, poate de unde au şi apărut aşa-numiţii oligarhi. Parcă în mod brusc, peste noapte, noi ne-am trezit într-o societate la prima etapă a dezvoltării capitalismului, când erau aplicate legile nu democratice şi ale unei societăţi normale, ci care sunt caracteristice pentru viaţa animalelor.

Când so­cietatea trece de la o perioadă de totalitarism la democraţie, deodată trebuie petrecute reformele economice, şi numai după aceea, cele politice. Sau în cel mai rău caz, concomitent. Noi am început de la reforme politice. Atunci s-a primit ceea ce s-a primit în toată Uniunea Sovietică. Chinezii sunt mai raţio­nali. Au pornit de la reforme economice şi acum trag la reforme politice, inclusiv la introducerea elementelor democratice. Chinezii sunt bravo. Ceea ce nu a fost la noi. La noi a fost mai mult haotic, spontan, deci în baza emoţiilor, toată perioada aceasta de Perestroika şi Glasnost. Gorbaciov nu a vi­zitat niciodată Republica Moldova. Cutia aceea a Pandorei pe care a deschis-o nu i-a mai permis să mai facă şi această vizită."

Reformele petrecute şi în Moldova independentă l-au prins pregătit pentru democraţie pe Vladimir Ţurcan. A devenit, între timp, forţat de scurta inter­zicere a Partidului Comunist peste Prut, după cum ne spune, un om de afaceri. Unul prosper, devreme ce la fiecare 10 minute telefonul mobil de ultimă generaţie ne întrerupe discuţia, iar Vladimir Ţurcan vorbeşte fie în limba lui Goethe, fie în limba lui Puşkin. Să fi abandonat între timp "visul de aur al omenirii", societatea comunistă a egalilor?
Citeşte mai multe despre:   special

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de