x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Scînteia Special Cu sabia sfântului Iacob în piept

Cu sabia sfântului Iacob în piept

de Florin Mihai    |    17 Dec 2009   •   00:00
Cu sabia sfântului Iacob în piept
5461-109671-untitled1.jpgÎn 1975, şi portughezii i-au acordat "Tovarăşului" o înaltă distincţie de stat. "Preşedintele republicii portugheze conferă Excelenţei Sale, preşedintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, Ma­re­le Colan al Ordinului Militar al Sfân­tului Iago (Iacob) cu spadă.

Conform regulamentului ordinelor portugheze îi sunt acordate ono­rurile şi dreptul de a purta însemnele corespunzătoare", scria comunicatul oficial emis de la Lisabona. Generalul Francisco da Costa Go­mes, şeful statului lusitan, a în­mâ­nat personal distincţia la 14 iunie 1975, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Bucureşti, la Palatul Consiliului de Stat.

Relaţiile dintre cele două ţări se îmbunătăţiseră după 1974, o dată cu dispariţia "statului nou", regim de dreapta înfiinţat de Salazar. Preşedintele Gomes a condus Portugalia doar 23 de luni, suficient timp pentru a normaliza relaţiile cu ţările comuniste din estul Europei. Iar conferirea unor distincţii omologilor în funcţie a fost, în acest caz, mai mult decât un gest protocolar.

Ordinul sfântului cu spadă are o istorie străveche. A fost înfiinţat în secolul al XII-lea de cavalerii creştini, aprigi luptători împotriva invaziei maure şi protectori ai pelerinilor de la Compostela. Din 1320, ramura portugheză a ordinului s-a despărţit de cea castiliană. Crucea roşie a sfântului Iacob, patronul spiritual al Spaniei, a fost de la început simbolul ordinului. A fost folosit şi de cruciaţii francezi, de templieri şi, mai târziu, de englezi. În Peninsula Iberică, crucea roşie a fost înlocuită cu o sabie, semnificând lupta creştinilor iberici împotriva "necredincioşilor" arabi. Iar sfântului Iacob i s-a spus "ucigaşul de musulmani".

De-a lungul istoriei Portugaliei, ordinul şi-a pierdut din prestigiu doar pentru o scurtă perioadă (1834-1910), în timpul monarhiei constituţionale. Dar de la sfârşitul primului război mondial şi-a recăpătat strălucirea, ca ordin militar, acordat şefilor statelor străine.

Emblema ordinului este o cruce aurită, acoperită cu smalţ roşu, cu braţul de jos alungit, împresurată de o coroană verde de lauri. Medalia este reprezentată de o stea cu 22 de raze simetrice.

Printre preşedinţii de stat cărora li s-a decernat distincţia menţionăm pe Lepold Senghor, Valery d'Estaing, Ernesto Geisel, Walter Scheel, Karl Carstens, Alberto Chissano.

×
Subiecte în articol: special