x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Dialog Tismăneanu – Haraszti: Transilvanism, federalism şi "frontiere transparente"

0
Autor: Florin Mihai 10 Aug 2009 - 00:00
Dialog Tismăneanu – Haraszti: Transilvanism, federalism şi Mikhail Evstafiev/


La 15 decembrie 1987, într-un interviu acordat lui Vladimir Tismăneanu, publicat un an mai târziu în revista "Agora", Mi¬klos Haraszti expunea conceptul de transilvanism. La baza proiectului, se afla ideea obţinerii unui "statut federativ", de natură cultu¬rală, pentru minorităţile din Ardeal.

Născut la 2 ianuarie 1945, la Ierusalim, într-o familie de comunişti unguri refugiaţi din calea nazismului, Miklos Haraszti s-a stabilit împreună cu ai săi, în Ungaria, la vârsta de trei ani. În anii '60 a urmat cursurile Facultăţii de Sociologie a universităţii budapestane, devenind "sufletul" unui cerc de intelectuali de stânga, contestatari ai regimului Kadar. A fost exmatriculat pentru vederile sale politice, deviate de la "linia oficială", finalizându-şi studiile după 1968, într-o perioadă de relaxare ideologică. Se afirmase între timp drept unul dintre poeţii talentaţi ai Ungariei.

În deceniul opt, editura Magveto i-a respins textul "Salariu pe bucăţi", rod al experienţei personale în uzina de tractoare Steaua roşie, la care se angajase. La 22 mai 1973 a fost arestat, fiind acuzat că ar fi încercat să distribuie textul "ostil" Republicii Socialiste Maghiare şi altor intelectuali. A fost condamnat la opt luni de închisoare cu suspendare. În 1976, a fost cofondator al Mişcării Democratice de Opoziţie şi, patru ani mai târziu, a devenit redactor al revistei Beszélõ. A participat la înfiinţarea şi altor organizaţii de opoziţie, cum ar fi Reţeaua Iniţiativelor Libere, Alianţa Democraţilor Liberi. A publicat, printre altele, volumele "Un muncitor într-un stat al muncitorilor" (1978) şi "Închisoarea de ca¬tifea" (1987). În 1989, a participat la negocierile dintre opoziţie şi partidul comunist, care au marcat tranziţia statului maghiar spre democraţie.

A stabilit contacte cu liderii reformişti polonezi (Michnik, Walesa, Kuron) şi, în general, cu intelectuali est-europeni, contestatari ai regi¬¬mu¬rilor comuniste. Într-una dintre aceste întâlniri, a dezbătut şi viitorul Transilvaniei, împreună cu Vladimir Tis¬măneanu, cercetător la Institutul pentru Studiul Politicii Externe din Philadelphia şi profesor la Universitatea din Pennsylvania.

Tismăneanu observa următoarele în "introducerea" dialogului: "Re¬la¬ţiile româno-maghiare au devenit tot mai tensionate în ultimii ani. Cred că ar fi extrem de util pentru cititorii Agorei să afle cum apreciezi această delicată chestiune.

Cum se raportează Opoziţia Demo¬cra¬¬tică din Ungaria la problema mi¬no¬rităţilor etnice ? Ca intelectual ro¬mân, sunt desigur mâhnit şi revoltat de orientarea şovină a regimului lui Ceau¬şescu. Discriminările etnice trebuie condamnate public şi fără nici o reţinere de către toţi cei care preţuiesc valorile democratice. Fantasmele «conducătorului» privitoare la o «na¬ţiune socialistă română cu desă¬vâr¬şire omogenă», al cărei unic ideal ar fi să-i îndeplinească cazurile, provoacă, pe drept cuvânt, îngrijorare şi nemul¬ţumire printre maghiarii şi germanii din România. Texte xenofobe sau de-a dreptul pogromiste au fost publicate cu impunitate în influente ziare şi reviste din România."

Expunând proiectul de transilvanism, caracterizat de intervievatorul  său, Vladimir Tismăneanu drept "o alternativă coerentă şi originală", Haraszti opina:
"Există, neîndoios, diferite con¬cepţii şi tendinţe în această privinţă în rândurile opiniei publice maghiare, se referea Haraszti la discuţiile despre destinul etnicilor unguri din Transilvania. Soarta maghiarilor din afara Ungariei, în special în România şi Cehoslovacia, este astfel cea mai vi¬zibilă preocupare publică a cetăţea¬nului mediu maghiar. Nemulţumirea în legătură cu situaţia conaţionalilor de peste graniţe este potenţată de insatisfacţia faţă de comportamentul guvernului maghiar, şi în primul rând faţă de refuzul său de a acţiona în mod consecvent şi corespunzător în favoarea acestora.

Cred, pe de altă parte, că opinia publică din România este lipsită de dovezile faptului că, cel puţin prin¬tre liderii de opinie ai publicului maghiar, dorinţa de a prelua Transilvania înapoi de la România este absentă. Această dorinţă nu este câtuşi de puţin prezentă politic. Mai mult, ea nu este prezentă nici măcar ca o nostalgie. Preocuparea principală este formulată în termeni de apărare a minorităţilor, în ideea drepturilor ferm garantate pentru aceste minorităţi.

Obiectivul politic care se află la baza acestei constante îngrijorări poate fi formulat în ideea frontierelor transparente. Ne gân¬dim astfel la o Europă Centrală şi de Răsărit federativă, în care mi¬no¬ri¬tăţile din Transilvania le va fi asigurat un statut federativ, îndeosebi în termeni culturali. Pentru o descriere a stării de spirit a liderilor de opinie ai publicului maghiar în legătură cu această chestiune, probabil că no¬ţiu¬nea cea mai adecvată este aceea de transilvanism.

Nu există încă nici un plan gata confecţionat pentru a atinge acest ideal. Dacă transilvanismul se va dovedi inacceptabil pentru o viitoare Românie democratică, orice altă înţelegere (deal) este posibilă. Lucrul esenţial este că dispu¬nem de date incontestabile care atestă că minoritatea maghiară din Transilvania - o minoritate care, da¬că ne gândim la numărul ei, ar putea fi uşor descrisă ca o naţiune! - suferă grave restricţii culturale. Aceste constrângeri, care echivalează în fapt cu înstrăinarea de intelectualitatea naţională, sunt menite să conducă în cele din urmă la ro¬mâ¬ni¬zarea ma¬ghiarilor din Transilvania. Aceasta este preocuparea noastră primordială şi fundamentală."
Citeşte mai multe despre:   special

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de