x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

"Eşti arestat!"

0
Autor: Monalise Hihn 21 Feb 2010 - 00:00
În decembrie 1989, Puiu Radu, un tânăr din Hunedoara, continua să confecţioneze antene parabolice. Câştiga foarte bine. Nu bănuia nici un moment că în scurt timp va trece prin cea mai groaznică experienţă a vieţii sale.


TERORIŞTI ŞI ŢAPI ISPĂŞITORI
Tânăra familie Radu locuia în apropierea unei unităţi militare din Hunedoara. În data de 22 de­cem­brie 1989, la unitatea militară s-au înregistrat primele victime. În noaptea aceea, asupra casei s-a tras. "Deja, în 22 decembrie seara, la unitatea militară muriseră oameni. Cred că încercau să găsească un ţap ispăşitor, să găsească terorişti. Sunt sigur că s-au împuşcat între ei. Am învelit fetiţele în pătură şi aşa am dormit, la baza geamului. Nu puteai să pui palma pe perete să nu fie un glonţ. Abia aşteptam să se facă dimineaţă", îşi aminteşte Puiu Radu. Dimineaţa, au luat decizia să plece din casă. În ziua de 23 decembrie au împărţit soldaţilor mâncare, tăiaseră un porc. Apoi, au plecat la un prieten. A doua noapte, soldaţii au tras, din nou, asupra casei, în care au intrat şi cu transportoarele. "Am mers acasă să iau nişte lucruri, am făcut cinci drumuri în ziua aceea, am trecut prin câte 3-4 filtre, eram verificat strict. Toţi vecinii îşi părăsiseră casele. În 24 decembrie, cu toţii am decis să mergem să vedem ce a mai rămas din casele noastre".


"VENIŢI LA CORPUL DE GARDĂ!"

Nici prin cap nu îi trecea ce avea să urmeze. "Când am ajuns în faţa unităţii militare, un soldat cu arma a venit la mine. Eu aveam o plasă în care erau două sticle, în care urma să iau lapte pentru fetiţele mele. «Sunteţi tovarăşul Radu? Tovarăşul comandant vrea să vă vorbească. Să veniţi până în corpul de gardă!».

M-am dus după el. Imediat după poarta unităţii era un alt soldat cu arma, care mi-a zis «Eşti arestat! Mâinile sus!». Iniţial, am crezut că este o glumă. Am început să râd. Mă gândeam «Comunist nu am fost. Din UTC m-au dat afară pentru că am şters nişte absenţe ale unor colegi de facultate». Când am văzut că armează, am ridicat mâinile. Un subofiţer m-a preluat. Mi-a spus că sunt arestat. A luat o sârmă de telefon, că nu mai aveau cătuşe, şi m-a legat de mâini şi de picioare», rememorează Puiu Radu.


"VEI FI EXECUTAT!"
A stat aşa cinci zile. Din două în două ore îl puneau să dea declaraţii. Erau patru arestaţi, consideraţi complici ai teroriştilor: Puiu Radu, un ţigan labil psihic, care s-a şi spânzurat imediat după Revoluţie, un militar care fusese în permisie şi nu se mai întorsese în unitatea de la Galaţi şi care a găsit de cuviinţă să se predea pentru că putea fi considerat dezertor, şi un ţigan corturar, pe care îl luaseră de pe stradă, pentru că li s-a părut suspect. Omul avea o pâine sub haină. Puiu Radu a dormit cinci zile cu capul pe acea pâine. "«Vei fi executat. Eşti considerat complice pentru că ai cărat arme cu maşina pentru terorişti. De aceea au murit oameni. Vei fi executat!», aşa mi se spunea. Am cerut să vorbesc cu comandantul, care mă cunoştea, şi care mi-a spus «Marş, câine, că eşti un terorist!». I-am răspuns doar atât «Tovarăşul comandant, există un Dumnezeu, care cândva o să vă bată! Sunt nevinovat! Sunteţi prieten cu socrul meu!». Încercam să le explic că am fost verificat de câte 3-4 ori când am făcut drumurile cu lucrurile din casă". Prietenii şi fami­lia mergeau la poarta unităţii şi cereau să fie eli­berat.


"SUNTEŢI LIBERI!"
În 25 decembrie, Ceauşescu a fost executat. "Se dăduse comunicat că toţi cei care erau consideraţi terorişti sau complici vor fi executaţi. În data de 28 decembrie ne-au spus că ne execută, la ora 17. Ne-au scos în spatele corpului de gardă. Legaţi la mâini, la ochi şi cu plutonul de execuţie în faţă. Pentru prima dată în viaţă am început să plâng. Lângă mine era un ţigan, care încerca să mă consoleze că a văzut la televizor că moartea prin împuşcare e cea mai uşoară. Mi-a trecut toată viaţa prin faţă. Mă gândeam la copiii mei, care ar fi suferit toată viaţa. Întrebam cât e ceasul din cinci în cinci minute. Mă gândeam «Ce păcat că nu am avut parte de nici o zi de libertate! Doar o zi să trăiesc în România liberă! Când am făcut nereguli am scăpat de securişti şi miliţieni, iar acum mor nevinovat!».

La 17 fără 5 am auzit forfotă. Au venit şi ne-au dezlegat. Ne-au băgat în corpul de gardă şi ne-au spus «Aţi fost judecaţi şi aţi fost găsiţi nevi­no­vaţi!». Nu m-am bucurat. Am fost convins că ne vor împuşca în unitate. Ne-au dat drumul. Tremuram. Păşeam şi aveam impresia că păşesc pe o bandă", povesteşte Puiu Radu.

S-a îmbolnăvit, a stat două săp­tă­mâni în spital. Ajunsese să nu îşi poată duce lingura la gură. Au vrut să îl dea afară din serviciu. Şi-a revenit cu greu. La câţiva ani după acea întâmplare, comandantul unităţii, Nicolae Şerbulescu, a paralizat. Puiu Radu locuieşte la Hunedoara, unde este consilierul primarului. Cele două fiice sunt astăzi studente. În oraş există încă antene parabolice confecţionate de el.
Citeşte mai multe despre:   special

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de