x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Etnobotanicele împlinesc doar visurile celor care le vând

0
Autor: Ionela Gavriliu 23 Noi 2010 - 20:41
Etnobotanicele împlinesc doar visurile celor care le vând


138972-untitled-1.jpgMagazinele de vise se găsesc în Iaşi pe toate drumurile. Nu trebuie decât să urmăreşti frunza de cânepă, afişele cu Bob Marley şi să ştii să identifici numele firmelor ce conţin "spice" (n.r. – condiment), weed (n.r. – iarbă), dream (n.r. – vis), happy (n.r. – feri­cit). Cel mai mare vad le au spaţiile co­merciale aflate în campusurile universitare, pentru că publicul-ţintă sunt studenţii. La primele ore ale dimineţii, doi tineri se îndreaptă cu câteva cursuri mototolite în mână spre facultate. "Eu am auzit că la ma­gazinul din Nicolina sunt la juma’ de preţ. Şi au o cantitate dublă. Data viitoare luăm de-acolo", zice unul. "Decât să merg până acolo, mai bine dau mai mult şi iau pliculeţele de lângă cămin. Cine ştie ce pun în ele, de e o cantitate mai mare... La etno­botanicele astea măcar ştiu că efectul e garantat", spune expert colegul.

La unul dintre magazinele din campusul "Tudor Vladimirescu", produsele etnobotanice se vând ca gogoşile, la geam. Deşi scrie că e închis, când ne apropiem de magazin şi citim oferta din geam, un student deschide ghişeul şi ne întreabă ce dorim. Îi explicăm că am vrea ceva uşor, care să nu dea reacţii urâte şi dacă ne poate recomanda ceva. "Nu ştiu ce să vă zic. Eu m-am lăsat de ele. Gata", spune tânărul cu ochelari. Magazinul e de fapt o boxă goală, cu un scaun şi o masă, la parterul unui bloc. "Şi atunci cum poţi spune clienţilor ce să ia?", îl întrebăm şi-i arătăm sloganul sub care face bani, scris pe un colţ de geam: "Visează ca şi cum ai trăi veşnic, trăieşte ca şi cum ai muri azi". "Păi, am consumat, dar nu mai sunt la curent. Ce vă pot spune e că am un produs pentru care n-am primit nici o plângere până la ora asta. Şi nu e nici scump. E cel mai vândut din gama respectivă", spune şi dispare pentru câteva secunde după un perete, de unde revine cu un pliculeţ verde. "Odorizant de cameră, nu se recomandă consumului uman. A se evita contactul cu pielea", scrie pe peticul de hârtie capsat, de care atârnă o punguliţă cu un sfert de gram de frunzuliţe tocate. Preţul? Cât o cafea într-un loc de fiţe.

În Iaşi există 19 magazine de vise, conform ultimelor date deţinute de Brigada de Combatere a Crimei Organizate (BCCO) Iaşi. "Au fost 46 de puncte de lucru care vindeau astfel de substanţe. Majoritatea au fost închise după ce s-a dat acea ordonanţă care interzicea 36 de substanţe. Unele şi-au schimbat atunci obiectul de activitate, au devenit şaormării, chioşcuri. Altele şi-au schimbat doar numele şi au rămas cu acelaşi obiect de activitate", explică comisarul-şef Gheorghe Sbarnea. De un an şi jumătate, brigada a făcut peste 100 de controale în magazinele de vise şi a confiscat în jur de două kilograme de produse etnobotanice ilegale. "La început, magazinele de acest fel nu prea aveau clienţi. Apoi au început să se înmulţească şi să devină o pro­blemă. Mergem cu Garda Financiară în control şi constatăm multe nere­guli: nu au case de marcat, documente de provenienţă a mărfii", explică comisarul-şef. Pentru că în judeţ puterea de cumpărare nu e prea mare, Sbarnea spune că a observat cum şi consumul de haşiş, canabis şi cocaină a scăzut anul acesta comparativ cu alţi ani. În schimb, etno­botanicele fac prăpăd. Majoritatea mărfii care ajunge în judeţ vine din depozite din Bacău, Suceava, Neamţ. Magazinele sunt amplasate în zone populate, în campusuri studenţeşti, în centrul oraşelor. Din cercetările BCCO, marfa provine din China, Marea Britanie, Belgia, Germania, Olanda. Printre subs­tanţele interzise desco­perite de poliţişti în laborator au fost identificate o serie de droguri sin­tetice, JWH 18 şi JWH 250. "Par­tea proastă e că, oricât am vrea să le băgăm pe toate într-o lege pentru a le interzice, vor apărea alte substanţe, infim modificate. Doar dacă intră toate, generic, într-un proiect avem o şansă", explică comisarul-şef. Anul acesta au fost întocmite cinci dosare penale pentru cei care au comercia­lizat substanţe etnobotanice ilegale. Unul dintre cei acuzaţi a declarat că a obţinut profituri de 400% într-un an, o sumă de peste 200.000 de euro. Visul oricărui afacerist. Pe site-urile din străinătate, produsele existente şi în magazinele de vise de la noi se găsesc la jumătate de preţ sau chiar mai puţin. O pudră cu mentol, de exemplu, e vândută în Germania cu 1,90 euro, în vreme ce la noi, acelaşi produs costă aproape 4 euro.
Afacerea "etno", sub acoperirea legii
În martie 2005, poliţiştii din Reşiţa au prins o reţea de traficanţi de droguri, mai precis patru adulţi şi un minor, care cultivau canabis în apartamentul unuia dintre ei. Casa aparţinea lui Horia Dragu, în vârstă de 40 de ani, iar minorul prins era fiul său de 15 ani. La cinci ani de la acel "incident", Horia Dragu şi-a construit un mic imperiu în domeniul etnobotanicelor. La Registrul Comerţului, pe numele lui apar mai multe firme ce activează în domeniu: Etnogroup Distribution SRL, Etnoplant Company SRL, Etnostil SRL, Tabu Factory. Depozitul Etnogroup se găseşte în Petroşani, iar cei care au pus pe picioare această afacere se laudă că "Etnogroup este o companie care are la bază capital 100% românesc, creată din nevoia de a prezenta, comercializa şi populariza plantele şi accesoriile etnobotanice rare la noi în ţară, care lipseau cu desăvârşire din peisajul românesc în 2006". Profitul Etnogroup în anul 2009, conform Ministerului de Finanţe, a fost de aproape 160.000 RON.

Am sunat la unul dintre numerele de telefon de pe site-urile holdingului şi doamna Elena ne-a lămurit cum putem face o comandă. "Noi nu ne încurcăm cu francize şi parteneriate, dacă sunteţi din alt oraş. Intraţi pe site-ul nostru şi vedeţi că avem vânzări angro. Comanda minimă trebuie să fie de 1.000 de lei. Dacă vă hotărâţi, vă propun să comandaţi mai întâi câte un plic din fiecare, să le încercaţi. Aţi mai consumat, nu?", spune cu convingere femeia. Ca să se acopere legal, pe unul dintre site-urile grupului, cel care se ocupă de comenzile angro, se precizează: "AVERTIZARE! Stimaţi clienţi şi utilizatori Etnotrip, produsele noastre sunt comercializate numai pentru colecţionari privaţi sau studiu etnobotanic. Aceste produse nu sunt medicamente, înlocuitori sau suplimente alimentare. ATENŢIE! Produsele nu sunt recomandate consumului uman. Utilizarea lor vă aparţine în întregime."


Mai mulţi consumatori de substanţe din magazinele de vise
Un studiu al Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA), dat publicităţii săptămâna trecută, arată că în 2009, din aproape 1.000 de cazuri de urgenţe nonfatale provocate de droguri, 86 au fost intoxicaţii acute cu substanţe etnobotanice. Anul acesta, în primele şase luni, numărul celor care au ajuns la urgenţe din cauza acestor substanţe a urcat la 235. Cazurile sunt destul de uniform distribuite la nivelul regiunilor ţării. "Ca şi în anii anteriori, drogul principal pentru care s-au solicitat servicii de asistenţă, atât în regim de internare, cât şi în regim ambulatoriu, a fost heroina. Pe locul doi însă, în cazul asistenţei acordate în centrele din reţeaua Ministerului Sănătăţii (internare), dacă în anul 2008 se situau medicamentele hipnotice şi sedative şi canabisul, în anul 2009, 12,6% din solicitările la tratament au fost pentru alte substanţe, în special plante etnobotanice",
se precizează în raport.

Va urma: Citiţi mâine despre cum copii de 10 ani ajung la urgenţe şi ce spun medicii despre tinerii care sfârşesc la psihiatrie.
Citeşte mai multe despre:   coşmarul magazinelor de vise

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de