x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Expediţiile "Cutezătorii"

0
Autor: Cristina Diac 25 Iul 2009 - 00:00
Expediţiile Palatul Naţional al Copiilor/


Vară, vacanţă, tabere, expediţii, drumeţii, activităţi pioniereşti, "Cutezătorii", "Busola de Aur", "Caseta de cristal", "Termosul de Argint", "Egreta de fildeş", cravata roşie cu tricolor, copiii şi copilăria. Între privirea curioasă şi senină de acum şi lumea copiilor de-atunci se interpune un sistem complicat de oglinzi şi lentile.



Imagini răsturnate, suprapuse, într-un mozaic colorat în tonuri variind de la roz la gri cenuşiu. Probabil că un viitor cutezător care se va căzni să refacă universul copilăriei din "Epoca de Aur" va avea de trecut tot atâtea probe ca şi cei interesaţi de lumea adulţilor. Documentul de arhivă poartă inevitabila pecete a oficialului şi a propagandei.

Presa pentru copii - revistele Şoimii patriei, Luminiţa, Cutezătorii - aduc bine cu Scînteia ori Convingeri comuniste. Majoritatea celor chemaţi după '89 să rememoreze în scris copilăria trăită înainte de Revoluţie a resemnificat fragmentele de amintire în aşa fel încât "să dea bine" în ochii cititorilor de astăzi.

În cazul adulţilor, terminologia epocii denumea perioada de odihnă "concediu". În timp ce elevii de toate vârstele erau stăpânii de necontestat ai "vacanţei". Din clasa a II-a, tot şcolarul devenea pionier. Teoretic, conform documentelor şi ideologiei, de soarta "tinerelor vlăs­tare" se ocupa organizaţia pionierilor din fiecare şcoală. Nu doar în timpul anului şcolar, ci şi în vacanţe, sau în genericul timp liber. Bunăoară, "Organizaţia pionierilor se ocupă, împreună cu şcoala şi cu alţi factori educaţionali (...), de organizarea plăcută şi folositoare a timpului liber, stimulează curiozitatea şi setea de cunoaştere, înclinaţia lor spre cântec, joc şi drumeţie", spunea Statutul Organizaţiei Pionierilor din Republica Socialistă România, adoptat la a IV-a Conferinţă Naţională.

Sau conducerea organizaţiei de pionieri "asigură, în colaborarea cu organele de învăţământ, UTC şi alţi factori, organizarea şi desfăşurarea în bune condiţii a activităţilor din perioada vacanţelor şcolare". În practică, trei luni cât dura vacanţa mare, organizaţia de pionieri n-avea cum să controleze şi să "îndrume" pas cu pas "activităţile". Orga­ni­za­ţia de pionieri se punea în mişcare cu ocazia "activităţilor" de grup: excursii şi tabere şcolare. O altă activitate unde-şi putea proba cât de cât rolul erau expediţiile "Cutezătorii".
TABERE LA MUNTE ŞI LA MARE, NOUTĂŢI ŞI TRAGEDII
Dintre taberele obişnuite, accesibile oricărui elev, memoria a reţinut-o mai cu seamă pe cea de la Năvodari, figurând ca "tabără internaţională". Ocazie unică pentru mulţi dintre şcolarii din România să vadă pe viu ce până atunci zăriseră doar în poze: copii cu pielea negră şi păr creţ sau mai galbeni, cu ochi oblici şi migdalaţi, îmbrăcaţi în costume tradiţionale din ţările de origine.

Tabăra nu era lucru uşor pentru cadrele didactice care-i însoţeau pe copii. Cazul Mioarei Mihalaşcu, profesoară la şcoala din comuna Joiţa, judeţul Giurgiu, ajunsese în atenţia Comitetului Central al PCR. În vacanţa de primăvară însoţise un grup de elevi în tabăra din staţiunea Brădet, judeţul Argeş.

În urma unei nefericite întâmplări, un copil a murit şi alţi cinci au suferit accidente grave. Prin­tre aceştia din urmă s-a numărat şi nepoata profesoarei, elevă la o şcoală din Bucureşti.

La mare, riscul de accidente nu era mai mic, era doar dife­rit. Ca să-l preîntâmpine, programul fiecărei zile era strict împărţit pe ore şi activi­tăţi.


CEAUŞESCU DE-A-NTÂIA
Pornim călătoria cu gândul spre vacanţele şcolarilor lui 1989, ajutaţi de un caiet-registru roşu cu coperte cartonate. Stiloul cu cerneală roşie, plimbat pe foaie de o mână deprin­să cu caligrafia, a lăsat pe prima filă semne compunând următoarele cuvinte: Expediţiile "Cutezătorii", Ediţia a XX-a, 1989, Jurnal de Bord al echipajului Montana IV, Şcoala cu clasele I-X Vereşti, judeţul Suceava".

Schim­băm pagina unu cu urmă­toarea. Prin conţinutul lor, cele două fraze găzduite aici par să confime zicerile oficiale: "... toţi constructorii socialismului din patria noastră trebuie să dove­dească spirit cutezător în gândire şi muncă, în întreaga lor viaţă, îndrăzneală şi fermitate...".

Şi ur­mătoarea: "Dedi­căm întreaga noastră activitate mă­reţului Forum al comuniş­tilor români, din luna noiembrie 1989, Congresul al XIV-lea al Partidului Comunist Român". "Panoul de onoare", cuprins între paginile şapte şi opt, conţinând fotografiile "expedi­ţionarilor" din "Mon­tana IV" ne dă un indiciu despre caligraf: Roşu Simona "Gen­ţiana", elevă în clasa a IX-a la şcoala din Vereşti, cronicarul expediţiei "Montana IV". Filele urmă­toare până la 95 inclusiv sunt chiar ce scrie pe pagina de gardă: junalul de bord al unei expediţii pioniereşti.

Regăsim programul fiecărei zile, de la 24 iulie până la 12 august cât a durat aventura celor 15 copii de la şcoala cu clasele I-X din Vereşti prin Munţii Călimani. Fără partid, fără Nicolae şi Elena Ceauşescu. Profesorul Victor Constantinescu a lucrat cu copiii din 1970 şi continuă să o facă şi astăzi în calitate de îndrumător al cercului de orientare sportivă şi turism de la Palatul Naţional al Copiilor. "Ceea ce făceam noi se numeşte pedagogia timpului liber, spune profesorul Constantinescu. Trebuie să «arzi» un pic dacă vrei să-l înveţi pe copil. În astfel de expediţii îi pregăteam pentru viaţă."
EXPEDIŢIA "MONTANA IV"
Expediţiile "Cutezătorii" fuseseră organizate pentru prima oară în 1969 de Consiliul Naţional al Organizaţiei Pionierilor, în colaborare cu revista Cutezătorii, editată de amin­tita organizaţie. Grupurile de ex­pediţionari participau la concursul anual răsplătit cu Marele Trofeu "Busola de Aur". Printre altele, re­gulamentul de concurs îi obliga să ţină un jurnal amănunţit de călă­torie.

După selecţia la nivel local, cele mai merituoase grupuri ajun­geau în faza naţională a compe­tiţiei, iar jurnalul reprezenta un criteriu luat în seamă de juriu. Festi­vi­ta­tea de premiere din 1989 fu­sese pro­­gramată să se desfăşoare la 21 de­­cembrie, şi-a amintit Victor Cons­tan­­tinescu. Evenimentele re­volu­ţiei au împiedicat echipajul de la o şcoa­lă din Satu Mare să intre în posesia premiului cel mare.

Conform "jurnalului de bord", obiectivul principal al temerarilor consta în marcarea şi remarcarea în nor­dul Munţilor Călimani a tra­seelor turistice Tămău - Şaua - Capu Dealului şi a unui sector din tra­seul Valea Haitii - Poiana Iz­voa­relor. În secundar, - şcolarii îşi pro­puneau observaţii cu caracter geografic şi activităţi de ocrotire a peisajului montan.

Caietul cu coperte cartonate, primit prin bunăvoinţa domnului Victor Constantinescu, profesor la Palatul Naţional al Copiilor, ne va fi zilele următoare bilet de acces spre lumea copilăriei de odinioară. Călători clandestini pe corabia vacanţei, îi vom însoţi astăzi pe cei 15 temerari de la Vereşti la Vatra Dornei, o să-i privim întinzând corturile şi hrănind veveriţele, ridi­când apoi tabăra la Gura Haitii, şi tot aşa până în 12 august.

Urmele vacanţelor de altădată au fost păstrate de profesorul Constantinescu atât în propria memorie, cât şi fizic. Dascăl de vocaţie, Victor Constantinescu se mai pune astfel încă o dată în slujba şcolarului. Trei decenii pe drumuri de munte. După douăzeci de ani depune mărturie despre lumea care a fost.


Echipajul expediţiei Montana IV: Munteanu Dan - clasa a VIII-a, căpitan; Meşinschi Vicu - clasa a VIII-a, secund; Roşu Simona, clasa a IX-a, cronicar; Ciobanu Ionuţ - clasa a VIII-a, geograf; Miron Daniel, clasa a VIII-a, fotograf; Herţanu Bogdan, clasa a VI-a, meteorolog; Amăricăi Iulian, clasa a VIII-a, gospodar; Nichita Lucian, clasa a VI-a, biolog; Agache Nicuşor, clasa a VIII-a, geolog; Nicolau Ştefănel, clasa a VI-a, folclorist; Bolohan Cristina, clasa a VIII-a, sanitar; Bolohan Laura, clasa a VII-a, istoric; Roşu Cătălina, clasa a VI-a, etnograf; Doroftei Ovidiu, clasa a VI-a, geolog; Chelaru Adriana, clasa a VI-a, bucătar
Citeşte mai multe despre:   special,   clasa,   viii-a,   tabere,   1989 - acum 20 de ani,   cutez

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de