x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

File din istoria relaţiilor Româno-Mongole

0
Autor: dr. Petre Opriş 15 Aug 2009 - 00:00
În ziua de 9 august 1989, Nicolae Ceauşescu l-a primit în reşedinţa sa de la Snagov pe Osoryn Ghenden. Acesta şi-a prezentat documentele de acreditare, în calitate de ambasador al Repu­blicii Populare Mongole în România. În cursul ceremoniei, s-a amintit, printre altele, despre ultima vizită efectuată de preşedintele României în Republica Populară Mongolă (19-21 aprilie 1988).


MONGOLIA: MEMBRĂ A ORGANIZAŢIEI TRATATULUI DE LA VARŞOVIA?
La vremea respectivă, în presa din România a fost publicat doar un comunicat lapidar cu privire la ceremonia primirii noului ambasador al Republicii Populare Mongole. Orice menţiune refe­ritoare la divergenţele care au fost sau existau în relaţiile dintre cele două state era considerată un pericol pentru cei ce-ar fi îndrăznit să comenteze comunicatele oficiale.

Una dintre "capcanele trecutului" în relaţiile româno-mongole data din anul 1963. Astfel, cu câteva zile înainte de începerea sesi­unii de la Moscova a Comitetului Politic Consultativ (26 iulie 1963), liderul sovietic Nikita Hruşciov a propus examinarea de către toate statele Organizaţiei Tratatului de la Varşovia cererea Republicii Populare Mongole de aderare la alianţă.

Chestiunea respectivă s-a ivit în contextul în care, începând din 1960, între URSS şi China au apărut în mod public o serie de tensiuni. Acestea s-au acutizat rapid şi au afectat din ce în ce mai grav relaţiile politice, economice, militare şi diplomatice dintre cele două state. Pentru detensionarea situaţiei, Nikita Hruşciov şi Mao Tze-dun au fost de acord cu desfăşurarea la Moscova a unor convorbiri bilaterale (5-20 iulie 1963).

Pe fondul neînţelegerilor dintre liderii de la Moscova şi Beijing, Iumjaghiin Ţedenbal, prim-secretar al Partidului Popula­r Re­voluţionar Mongol, a trimis la 15 iulie 1963 o scrisoare lui Józef Cyrankiewicz - prim-ministrul Poloniei şi deţinătorul actelor de constituire a Organizaţiei Tratatului de la Varşovia. În documentul respectiv, liderul mongol şi-a manifestat "dorinţa de a adera la Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală de la Varşovia, semnat la 14 mai 1955, în concordanţă cu prevederile articolului 9 al Tratatului".

Printre altele, Iumjaghiin Ţedenbal a amintit despre "ame­nin­ţarea imperialismului american", coroborată cu cea japoneză - "luând în considerare dezvoltarea evenimentelor în numeroase părţi ale globului, în mod particular în Extremul Orient, unde imperialiştii americani întreprind măsuri pentru dotarea Japoniei cu noi arme de distrugere în masă".

Pentru Nikita Hruşciov, acţiunea lui Ţedenbal a constituit un ajutor în confruntarea sa cu Mao Tze-dun. Liderul sovietic i-a informat în scris pe ceilalţi conducători ai statelor membre ale OTV (cu excepţia celui albanez) despre intenţia prim-secretarului mongol şi a aşteptat începerea sesiunii Comitetului Politic Consultativ de la Moscova.
ROMÂNIA ŞI POLONIA S-AU OPUS ADERĂRII MONGOLIEI LA OTV
Gheorghe Gheorghiu-Dej a analizat conţinutul scrisorii trimise de prim-secretarul CC al PCUS şi a respins propunerea acestuia. Răspunsul său a fost consemnat într-o scrisoare expediată lui Nikita Hruşciov la 20 iulie 1963. Cu acel prilej, liderul român a îndemnat să se analizeze mai atent efectele pe care le putea genera o astfel de acţiune în Europa şi Asia. În acelaşi timp, la Varşovia s-a adoptat o decizie similară, fără să fi existat, în prealabil, consultări între autorităţile poloneze şi cele române.

Analizând solicitarea lui Iumjaghiin Ţedenbal, diplomaţii români au încercat să răspundă la următoarele întrebări: Cine putea declanşa o agresiune împotriva RP Mongole? Cum interpretau statele din Asia, vecine cu URSS, posibila extindere spre Est a Organizaţiei Tratatului de la Varşovia? Extinderea alianţei respective în Asia putea provoca unirea într-unul singur a tuturor blocurilor militare occidentale din Europa şi Asia (NATO, CENTO, SEATO)? Cum se mai putea pune în practică ideea de bază promovată de către statele socialiste - realizarea securităţii general-eu­ropene şi a securităţii în Extremul Orient şi în Oceanul Pacific - în condiţiile includerii Mongoliei în OTV? Statele europene care do­reau să participe la încheierea unui tratat de securitate general-european ar fi acceptat implicarea lor în asigurarea securităţii în Asia, în folosul RP Mongole?

În scrisoarea sovietică se sublinia, printre altele, faptul că adera­rea RP Mongole la OTV necesita adoptarea unui protocol special - care să completeze articolul 4 al Tratatului de la Varşovia şi să schimbe, astfel, obiectivul alianţei. Analizând situaţia, autorităţile române au subliniat că "aderarea RP Mongole la Tratatul de la Varşovia, după părerea noastră, nu ar necesita însă numai o simplă precizare a articolului 4 din Tratat, ci ar determina schimbarea întregului caracter al acestuia, modificarea pe diverse planuri şi cu numeroase implicaţii a Tratatului, în totalitatea lui".

În cazul în care se accepta ideea includerii RP Mongole în OTV, "modificarea Tratatului (de înfiinţare a OTV - n.r.) ar însemna renunţarea la sistemul de securitate european şi crearea unui sistem euro-asiatic, în condiţiile în care singurul stat din Asia partici­pant la Tratat (RP Mongolă) nu este ameninţat de o agresiune deoarece nu are graniţe comune decât cu ţări socialiste (URSS şi RP Chineză)". Totodată, renunţarea la sistemul regional de securitate colectivă - preconizat pentru statele din Europa încă din anul 1955 - în favoarea unuia euro-asiatic ar fi scăzut foarte mult şansele ţărilor membre ale OTV de a încheia un tratat general-european de securitate colectivă.

De asemenea, autorităţile de la Bucureşti preconizau că inclu­derea Mongoliei în OTV ar fi creat mari probleme propagandiştilor comunişti. Aceştia puteau fi acuzaţi de demagogie şi ipocrizie. Pe de-o parte, reprezentanţii statelor membre ale OTV se pronunţau pentru desfiinţarea tuturor blocurilor militare, invocând, prin­tre altele, prevederile Cartei ONU. Pe de altă parte, avea loc o extindere a Organizaţiei Tratatului de la Varşovia pe un alt continent.
NIKITA HRUŞCIOV A RENUNŢAT LA SUSŢINEREA MONGOLIEI
Deoarece, în cadrul OTV, se aplica sistemul unanimităţii de voturi pentru adoptarea unor decizii valide, Nikita Hruşciov s-a văzut nevoit să renunţe la susţinerea RP Mongole pentru a deveni stat membru al OTV - chiar înainte de începerea şedinţei Comitetului Politic Consultativ de la Moscova (26 iulie 1963). Din păcate, nu s-a reuşit încă să se afle toate detaliile deciziilor respective, în special de ce liderul sovietic a fost atât de oscilant în privinţa primi­rii de noi membri în OTV. Acesta a respins, în mai 1963, pro­punerea lui Fidel Castro, referitoare la aderarea Cubei la OTV. Apoi, după doar două luni, a sprijinit solicitarea lui Iumjaghiin Ţedenbal privind includerea Mongoliei în aceeaşi alianţă.

Deşi în spatele uşilor închise s-a discutat pe larg despre chestiunea acceptării în OTV a RP Mongole, în România nu se amintea nimic, în vara anului 1989, despre evenimentele şi tensiunile din iulie 1963.
Citeşte mai multe despre:   special

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de