x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Scînteia Special Greşelile lui Nicolae Ceauşescu din noiembrie 1989

Greşelile lui Nicolae Ceauşescu din noiembrie 1989

de dr. Petre Opriş    |    14 Noi 2009   •   00:00
Greşelile lui Nicolae Ceauşescu din noiembrie 1989

Cu o săptămână înainte de înce­pe­rea Congresului al XIV-lea al PCR, Ni­colae Ceauşescu i-a anunţat pe membrii Comitetului Politic Executiv des­pre intenţia sa de a discuta din nou cu so­vieticii pe tema tezaurului Ro­mâ­niei trimis la Moscova, în 1917, de Gu­vernul României şi nerestituit de Lenin după încheierea primului răz­boi mondial.

Totodată, liderul PCR do­rea să discute cu Mihail Gorbaciov despre situaţia cetăţenilor din Repu­blica Socialistă Sovietică Moldovenească. "Trebuie să le asigure folosirea limbii - declara Nicolae Ceauşescu la 13 noiembrie 1989 -, să le asigure, pentru că ei sunt o republică, sunt un po­por. Ei înşişi spun că sunt un po­por moldovenesc. Sunt români şi nu-i lasă să folosească limba pe care o doresc ei şi, cel puţin, în prima etapă, să se asi­gure legături corespunzătoare între Moldova şi Ro­mâ­nia".

În opinia lui Nicolae Ceauşescu, problemele existente în RSS Mol­do­ve­nească puteau fi rezolvate prin anularea imediată, de Mihail Gorbaciov, a Pactului "Ribbentrop-Molotov", semnat la 23 august 1939 de miniştrii Afa­cerilor Externe ai Germaniei şi URSS - Joachim von Rib­bentrop, respectiv Viaceslav Mo­lo­tov.

Liderul PCR a menţionat în şedinţa Comitetului Politic Executiv din 13 noiembrie 1989 că nu a inclus pro­blemele respective în raportul pe care îl întocmise pentru Congresul al XIV-lea. De asemenea, Ceau­şescu a decla­rat că nu dorea să prezinte pu­blic, în acel moment, nemulţumirile sale faţă de modul cum gestiona Mihail Gorbaciov situaţia tensionată din RSS Moldovenească. Un fragment din stenograma reuniunii respective îl redăm alăturat.

Trei zile mai târziu, membrii Co­mi­tetului Politic Executiv au fost convocaţi de urgenţă de Nicolae Ceauşescu din cauza demonstraţiilor care au avut loc în faţa ambasadelor Româ­niei de la Moscova, Budapesta, Praga şi Berlin.

În opinia liderului PCR, sovieticii dirijau din "umbră" pe manifestanţii care protestau împotriva realegerii sale în funcţia de secretar general al partidului (Congresul al XIV-lea al PCR urma să înceapă la 20 noiembrie 1989). "Este clar - declara Nicolae Ceauşescu la 16 noiembrie 1989 -, în Uniunea Sovietică sunt cercuri care regizează şi desfăşoară toată această acti­vitate. Şi un ziar japonez a spus că toate aceste acţiuni sunt dirijate de Gorbaciov".

Să fi aflat, oare, Mihail Gorbaciov, indirect sau direct, de la un participant la şedinţa Comitetului Politic Executiv din 13 noiembrie 1989, despre intenţiile secrete ale lui Nicolae Ceauşescu faţă de tezaurul pierdut al României şi contestarea publică a Pactului "Ribbentrop-Molotov"? Din pă­cate, până în prezent nu s-a găsit nici o do­vadă care să confirme sau să infirme o asemenea ipoteză.

Ceea ce ştim sigur este faptul că, la 27 no­iembrie 1989, Nicolae Ceauşescu a do­vedit lipsă de tact prin trimiterea unei scrisori jignitoare lui Mihail Gorbaciov. Aceasta a constituit un răspuns la scrisoarea primită de la liderul sovietic la 23 noiembrie 1989, chiar în timpul Congresului al XIV-lea, prin care Ceauşescu era informat despre desfă­şurarea la Malta a unei reuniuni sovieto-americane (2-3 decembrie 1989).
Deşi era bine intenţionat, dorind apă­ra­rea intereselor naţionale ale României, li­derul PCR nu a reuşit să depăşească limi­tele caracterului şi pregătirii sale intelectuale. Mult prea încrezător în aprobările tacite (şi meschine) ale membrilor Comitetului Politic Executiv (interesaţi mai cu­rând de menţinerea lor în vârful nomenclaturii PCR, în scopul păstrării privilegiilor şi avantajelor materiale oferite de partid), Nicolae Ceauşescu a săvârşit o gravă greşeală diplomatică faţă de Mihail Gorbaciov.

O lună mai târziu, Nicolae Ceauşescu a fost condamnat la moarte împreună cu soţia sa, iar executarea sentinţei a avut loc într-o cazarmă din Târgovişte. După cum menţiona Gelu Voican-Voiculescu într-un volum autobiografic, sentinţa a fost stabilită într-o toaletă a Ministerului Apărării Naţionale, în cursul unei discuţii dintre Silviu Brucan, Petre Roman, Ion Iliescu şi Gelu Voican-Voiculescu. Singura persoană care a votat împotriva executării soţilor Ceauşescu ar fi fost Ion Iliescu.

La rândul său, Petre Roman a afirmat în repetate rânduri că Ion Iliescu s-a pronun­ţat împotriva executării soţilor Ceauşescu. Totodată, fostul prim-ministru a declarat că s-a situat de partea lui Ion Iliescu în momentul în care s-a discutat despre lichidarea imediată, fără un proces, a cuplului prezidenţial.

Din păcate pentru Nicolae Ceauşescu, liderii politici din Europa şi America de Nord nu puteau fi de acord cu iniţiativele celui supranumit în mass-media occidentală "Dracula din Carpaţi". Prin punerea sub semnul întrebării a graniţei existente între România şi URSS, Nicolae Ceauşescu devenea un pericol foarte grav pentru status quo-ul european, recunoscut în mod oficial la Helsinki (1 august 1975) de conducătorii tuturor statelor europene (inclusiv de Nicolae Ceauşescu) - mai puţin Albania - şi de cei ai SUA şi Canadei.

Totodată, la sfârşitul anului 1989, sus­ţinerea publică a lui Nicolae Ceauşescu de către conaţionalii săi era afectată profund de seria deciziilor catastrofale pe care preşedintele României le-a impus în anii '80 pentru a scoate ţara dintr-o criză economică provocată, parţial, chiar de planurile naţionale de dezvoltare economică puse în practică de acesta în perioada 1965-1980.

×
Subiecte în articol: special