x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

În zi de iarnă la Petreşti

0
Autor: Cristina Diac 08 Ian 2009 - 00:00

Personalitatea "celui mai iubit fiu al ţării" continuă să suscite discuţii. Opinia publică şi foştii colaboratori au exprimat păreri împărţite, în emisiuni televizate, prin ziare ori în volume de amintiri. În schimb, opiniile despre soţia sa, Elena, variază incomparabil mai puţin. Toţi oamenii politici din anii ’80 care i-au cunoscut o prezintă drept "capul răutăţilor", "piaza rea" din viaţa lui, personajul malefic care îl influenţa şi chiar îl conducea din umbră.



"Pentru a face să funcţioneze bine acest raport între ea şi Ceauşescu şi raportul între ea şi ceilalţi demnitari, opinează Dumitru Popescu, i-a inoculat lui Ceauşescu o neîncredere profundă în toţi colaboratorii. În acest sens a acţionat ani în­tregi cu o răbdare şi o minuţiozitate de artizan asiatic. (...) A săpat milimetru cu milimetru în jurul lui o adevărată prăpastie."

El şi ea. Paginile ziarelor din ultimii ani ai regimului erau acaparate nu doar de "mult iubitul şi stima­tul", ci de cuplul prezidenţial prezentat ca un tot. Laudele la adresa ei nu erau cu nimic mai prejos decât cele dedicate lui: "academician, doctor, docent", "militant de frunte al partidului şi al statului, eminent om de ştiinţă de largă recunoaştere internaţională". Cei care au cunoscut viaţa privată a celor doi mărturisesc că nu pozau în cuplu unit doar pentru prima pagină din Scînteia, o legătură cu totul şi cu totul specială părând să îi unească.

Dacă despre ultimii ani de viaţă ai Elenei Ceauşescu se ştiu mai multe lucruri, atunci când vine vorba despre copilărie, adolescenţă şi prima tinereţe, până să-l fi cunoscut pe "tovarşul", ne plasăm pe tărâmul speculaţiilor. În isteria anticeauşistă din primii ani de libertate, ziarele au publicat foaia matricolă din şcoala primară, din care reieşea că Lenuţa Petrescu nu fusese o elevă tocmai strălucită şi că nu isprăvise nici patru clase, fiind lăsată repetentă. Dovada concludentă, s-a spus ­atunci, a dotării intelectuale submediocre şi a culturii precare. S-a mai spus că odată ajunsă în tentanta ca­pitală, moravurile sale au lăsat de dorit. Ion Gheor­ghe Maurer, personaj politic de primă mărime, susţinea chiar că primii doi copii ai cuplului erau doar ai Lenuţei Petrescu, din relaţii anterioare cunoştinţei cu Ceauşescu. În realitate, din cauza falsurilor propagandistice operate succesiv în anii puterii comuniste, nu putem şti cu exactitate nici când Lenuţa Petrescu a devenit militantă comunistă, darămite cu cine se-ntâlnea sâmbătă seara. Până şi data naşterii cunoscută de istorici s-a dovedit de curând a fi greşită.

Multe părţi ale biografiei unui personaj care a influenţat istoria României rămân un mister. Cine a fost în realitate Elena Ceauşescu? Ce tip de persona­litate avea, ce preocupări, cum s-a făcut că a avut o asemenea influenţă asupra "tova­răşului de viaţă şi de luptă revoluţionară"? Cu astfel de întrebări i-am lăsat pe oamenii mari să-şi bată capul şi să ofere răspunsuri complex-savante. Încrezători în francheţea, sinceritatea şi ingeniozitatea pe care doar copiii o au, le-am adresat întrebarea "Cine a fost Elena Ceauşescu?" elevilor din clasele a IV-a, respectiv a VIII-a ale Şcolii Generale cu clasele I-VIII din comuna Petreşti, judeţul Dâmboviţa. În această localitate, la 7 ianuarie 1919, la ora 8:00 înainte de amiază, după cum scrie în actul de naştere, venea pe lume Elena, fiica lui Nae şi Alexandrina Petrescu, viitoarea primă doamnă a României.

Cu îngăduinţa domnului director Daniel Stan, intrăm prima dată la "a VIII-a". Auzind că vrem să ne răspundă în scris la o întrebare, copiii deranjaţi din liniştea unei zile obişnuite de şcoală ne privesc uimit-speriaţi – şi-or fi închipuit că am venit în cine ştie ce inspecţie!  La auzul întrebării se relaxează: "Aaaaa, păi e uşor. A fost vecina mea!, ne lămureşte rapid un băieţel din prima bancă. Stătea acolo, lângă CAP, şi lângă e farmacie!". "Taci, măi, ce, era farmacie pe vremea aia?", îl corectează un coleg preocupat de corectitudinea cronologică. Zece minute scrie fiecare ce-i trece prin cap, şi dacă nu-i trece nimic, "consultă" foaia vecinului. De-aici unele repetiţii, detectate la citirea răspunsurilor. După expirarea timpului, strângem foile, le mulţumim pentru răbdare şi exprimăm speranţa revederii. "Păi ce, mai veniţi?" Un semn în plus că cei mici nu se mulţumesc cu fraze politicoase, şi că nu-i poţi lesne păcăli.

Ne mutăm la clasa a IV-a. Aceeaşi întrebare, acelaşi timp pentru răspuns, reacţia diferită. "Cine a fost Elena Ceauşescu?" "Cine a fost Elena Ceauşescu?" ne întoarce spontan şi candid întrebarea o fetiţă cu fes roşu. De pe faţa ei minunată, am dedus că pentru ea imperiul klingonian, triburile zulu din Africa sau Elena Ceauşescu erau cam tot una. "Ştiu eu, ştiu eu!", se agită cu două degete în sus un prichindel din ultima bancă. "Nu ne spune cu glas tare, scrie". L-am temperat, speriaţi că răspunsul lui va fi reprodus identic de toată clasa. Copilaşii sunt în certă dificultate. "De unde să ştie cine a fost, se întreabă retoric domnul director Stan. Ei sunt născuţi în 1998, iar în manualul de istorie perioada comunistă nu figu­rează." Copiii termină cu mult înainte de expirarea timpului alocat. Unul mai nerăbdător, ne comunică şi prin viu grai cine a fost Elena Ceauşescu, în vreme ce strângeam "lucrările": "A fost nevasta lui Ceauşescu." "Şi Ceauşescu cine a fost?" "Asta nu mai ştiu!". Cătălin, căruia cu regret îi stopasem elanul, are ocazia să se remarce: "Ceauşescu a fost dictatorul României!". O fetiţă din prima bancă ridică două degete şi exprimă o altă opinie: "A fost soţia domnului preşedinte Nicolae Ceauşescu!". Încercăm să ne lămurim a cui soţie a fost până la urmă, a "dictatorului" sau a "domnului preşedinte"? I-am încurcat. Ne dăm seama că s-ar putea scrie zeci de pagini despre cum "domnul preşedinte" din 1965 a ajuns "dictatorul" din decembrie 1989 şi îi lăsăm în pace.

Citim cu maximum de curiozitate cum se poziţionează în mintea unor copii născuţi după 1989 în chiar satul natal al Elenei Ceauşescu acest perso­naj al istoriei contemporane. Din viaţa consătencei lor, toţi elevii de clasa a VIII-a au reţinut două episoade: cu cine a fost căsătorită şi cum, unde şi când a sfârşit. "A fost soţia lui Nicolae Ceauşescu. Au fost executaţi la Târgovişte", "au fost asasinaţi", "în anul 1989 a fost împuşcată", "a fost împuşcată la Re­voluţie", "au fost împuşcaţi în anul 1989 la Târgovişte din cauza Revoluţiei", "la Revoluţie, pe 25 decembrie 1989, au fost împuşcaţi la Târgovişte", "au fost executaţi la Târgovişte", "au fost ucişi în 1989 la Târgovişte", "au fost executaţi în 1989 la Revoluţie", "a murit în 1989", "în anul 1989 au fost împuşcaţi amândoi", "a fost împuşcată în cap şi în alte părţi împreună cu soţul ei, Nicolae Ceauşescu", "a fost omorâtă împreună cu soţul ei la Târgovişte", "a fost omorâtă la Revoluţie împreună cu soţul ei în anul 1989, pe 25 decembrie", "omorâtă la Târgovişte", "împuşcată la Târgovişte", "la Revoluţie au fost executaţi". Mădălin S. este de părere că cei doi "au fost asasinaţi de terorişti", iar Ionel G. că "au fost împuşcaţi la Târgovişte de comunişti". În mintea elevilor clasei a IV-a de la şcoala din Petreşti ce ne-a avut ca oaspeţi, Elena Ceauşescu a rămas întipărită ca fiind "soţia lui Ceauşescu", "nevasta lui Ceauşescu", "soţia preşedintelui Ion Ceauşescu", "soţia dictatorului României", "soţia domnului preşedinte Ceauşescu". Claudia crede că a "a fost o mare conducătoare şi iubitoare de copii". Pentru  Denisa "a fost cea mai şefă a partidului".

Redăm în continuare "impresiile" lăsate de Elena Ceauşescu micilor ei consăteni, care n-au cunoscut-o decât din auzite.

"Elena Ceauşescu a fost soţia lui Nicolae Ceauşescu, care împreună au condus ţara după legea dată de ei. Ea a mai fost şi purtătoarea de cuvânt a cetăţenilor. Revoluţia nu i-a dat pace până când a murit în anul 1989. Ea a locuit toată viaţa în satul în care m-am născut şi eu, numit Petreşti." (Mariana S., elevă clasa a VIII-a, Petreşti).

"Elena Ceauşescu a fost soţia preşedintelui Ceauşescu în anii ’70. A fost o femeie deşteaptă, dar din păcate a fost împuşcată în cap şi în alte părţi împreună cu soţul ei, Nicolae Ceauşescu. Mi-au povestit şi părinţii mei despre Elena Ceauşescu că a fost omorâtă la Târgovişte în anul 1989, luna decembrie, ziua 25. Elena Ceauşescu nu ne lăsa să credem în Dumnezeu." (Nicolae Mădălin, B., clasa a VIII-a, Petreşti)
 
"Elena Ceauşescu a fost o femeie foarte bună cu toată lumea." (Cristina C., clasa a VIII-a, Petreşti)

"Elena Ceauşescu a fost soţia lui Nicolae Ceauşescu. Au condus împreună ţara până la Re­voluţie. Au fost executaţi la Târgovişte. Timp de 17 ani au impus comunismul în ţara noastră." (Iuliana, clasa a VIII-a, Petreşti).
Citeşte mai multe despre:   special,   nicolae,   clasa,   ceausescu,   sotia,   elena,   nicolae ceausescu,   viii-a,   targoviste,   petreşti

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de