Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat şi Guvernului Republicii Socialiste România, precum şi al meu personal aducem un fierbinte omagiu marelui poet Mihai Eminescu, care, prin nemuritoarea sa operă, a cântat poporul român, trecutul, prezentul şi viitorul său, înscriindu-se pentru totdeauna în conştiinţa întregii noastre naţiuni şi în patrimoniul culturii universale ca exponent al unor luminoase idealuri şi năzuinţe de dreptate socială şi naţională, de afirmare liberă, demnă şi independentă a României.
Simpozionul omagial prin care oamenii de ştiinţă şi de cultură cinstesc memoria poetului naţional, Mihai Eminescu, constituie un puternic imbold pentru toţi creatorii de literatură şi artă din ţara noastră de a-şi pune întreaga lor creaţie - urmând strălucitul exemplu al marelui lor înaintaş - în slujba poporului, a dezvoltării cuceririlor sale revoluţionare, a făuririi socialismului şi comunismului, a ridicării României pe trepte tot mai înalte de civilizaţie şi progres.
Poet al poporului său, Mihai Eminescu a lăsat posterităţii imaginea unui artist legat trup şi suflet de pământul ţării sale, de aspiraţiile spre mai bine ale maselor populare, receptive la problemele majore ale epocii în care a trăit, ale luptei pentru apărarea şi afirmarea fiinţei naţionale - care au constituit în permanentţă izvorul veşnic viu al minunatei sale creaţii.
Nimeni mai mult decât Mihai Eminescu n-a dat expresie şi n-a contribuit într-o asemenea măsură la afirmarea şi punerea în valoare a frumuseţii limbii române, a spiritului de înţelegere a legilor dezvoltării lumii. Cât de minunat sună şi astăzi genialele versuri din poezia "La steaua": "La steaua care-a răsărit/ E-o cale-atât de lungă,/ Că mii de ani i-au trebuit/Luminii să ne-ajungă".
În opera lui Eminescu şi-au găsit nemuritoare oglindire paginile cele mai glorioase ale istoriei naţionale, profundul patriotism al poporului român, gata să-şi apere cu orice sacrificiu viaţa demnă şi libertatea. Cât de minunat răsună cuvintele pline de demnitate prin care Mircea cel Mare afirma - în "Scrisoarea a III-a" - hotărârea poporului român de a-şi apăra libertatea şi independenţa!
"Eu? Îmi apăr sărăcia şi nevoile şi neamul/ Şi de-aceea, tot ce mişcă-n ţara asta, râul, ramul,/ Mi-e prieten numai mie, iară ţie duşman este!"
Preţuind toate popoarele şi valorile create de ele, Eminescu i-a urât pe cei care s-au rupt de popor şi s-au pus în slujba străinilor. Neîndurătoare, dar profund îndreptăţite, izvorâte din cel mai curat patriotism, răsună versurile sale din "Doina": "Cine-a îndrăgit străinii/ Mânca-i-ar inima câinii,/Mânca-i-ar casa pustia,/ Şi neamul nemernicia!".
Opera lui Eminescu a dat expresia marilor lupte sociale, încrederii în rolul proletariatului, al muncitorimii, pe care a chemat-o - prin versurile sale devenite legendare, din poezia "Împărat şi proletar" - la luptă unită împotriva vechii orânduiri: "Zdrobiţi orânduiala, cea crudă şi nedreaptă,/ Ce lumea o împarte în mizeri şi bogaţi!/ Atunci când după moarte răsplată nu v-aşteaptă,/ Faceţi ca-n astă lume să aibă parte dreaptă,/ Egală fiecare, şi să trăim ca fraţi!".
Cât de profund legată de creaţia lui Eminescu, de prezentul şI viitorul ţării noastre, cât de luminoasă şi înălţătoare se arată dragostea lui pentru pământul patriei! "Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie./ Ţara mea de glorii, ţara mea de dor?/ Braţele nervoase, arma de tărie,/ La trecutu-ţi mare, mare viitor... Dulce Românie, asta ţi-o doresc."
Această fierbinte urare a lui Eminescu şi-a găsit astăzi deplina împlinire în patria noastră socialistă, liberă şi independentă, în care poporul - zdrobind orânduirea cea crudă şi nedreaptă, lichidând pentru totdeauna exploatarea şi asuprirea - îşi făureşte, în strânsă unitate, sub conducerea partidului nostru, propriul său viitor, socialist şi comunist. (...)
Omagiind astăzi opera luminoasă a lui Mihai Eminescu - ca de altfel a tuturor marilor creatori din toate domeniile - avem datoria să dezvoltăm şi să îmbogăţim permanent, cu noi şi noi creaţii, minunatul patrimoniu naţional - tezaur de gândire înaintată, revoluţionară, care, prin conţinutul de idei şi mesajul profund umanist şi patriotic, reprezintă o contribuţie de seamă la mobilizarea întregului popor în edificarea noii orânduiri, la formarea şi educarea omului nou, înaintat, constructor conştient şi devotat al socialismului şi comunismului în România. (...)
Cinstind memoria lui Mihai Eminescu, să facem totul pentru a asigura înfăptuirea neabătută a programului partidului de construcţie socialistă, pentru înflorirea continuă a artei, a culturii româneşti, pentru sporirea forţei sale educative, a mesajului său profund umanist, revoluţionar, să creăm şi să dăm poporului noi şi valoroase opere care să slujească progresului şi înălţării patriei, ridicării conştiinţei socialiste, dezvoltării înaltelor trăsături ale omului nou, înaintat, făuritor conştient al celei mai drepte şi umane societăţi, al visului de aur al omenirii - comunismul!
Nicolae Ceauşescu
