x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Milea şi Ceauşescu, despre marinarii Bricului "Mircea" – prizonieri ai Mării Negre

0
Autor: dr. Petre Opriş 05 Noi 2009 - 00:00
Milea şi Ceauşescu, despre marinarii Bricului /Agerpres


În anii '80, Nicolae Ceauşescu şi subordonaţii săi de la Comitetul Central al PCR şi Ministerul Apă­rării Naţionale au acţionat direct şi fără menajamente împo­triva unor activităţi normale de pregătire profesională ce urmau a fi desfăşurate de tinerii marinari ro­mâni.

Dintr-un spirit de econo­misire primitiv, preşedintele Româ­niei şi-a instruit subordonaţii să nu permită echipajelor care se succedau la bordul navei-şcoală "Mircea" par­ticiparea la marşuri de instruc­ţie în afara bazinului Mării Negre. În acelaşi timp, Nicolae Ceauşescu afirma în discursurile sale că PCR avea o grijă deosebită faţă de pregătirea profesională a tinerei generaţii.


REGATA "MARILE VELIERE" DIN ARGENTINA
La 24 mai 1989, generalul Vasile Milea i-a trimis lui Nicolae Ceau­şescu un raport prin care îl informa despre faptul că "nava-şcoală «Mircea» a fost invitată să participe la Regata «Marile Veliere», ce se va organiza în Argentina, în luna noiembrie 1990, cu prilejul sărbătoririi celui de-al cincilea centenar al descoperirii Americii".

Ministrul Apărării Naţionale a menţionat în documentul respectiv faptul că "deplasarea navei în Ar­gentina necesită executarea unui marş cu durata de 140 de zile, pe o distanţă de 27.100 km şi cheltu­ieli de aproximativ 100.000 dolari SUA.

Vă raportăm că, potrivit apro­bării dumneavoastră, la invitaţii similare primite în anii pre­ce­denţi, nu s-a dat curs favorabil de participare la festivităţi ale na­velor cu vele, organizate în unele ţări din Europa şi America de Nord". Precizările generalului-co­lo­nel Vasile Milea dezvă­luie un mod de gândire adecvată "imperativelor pre­zen­tului".

În scopul achitării totale şi anticipate a datoriei exter­ne a ţării, Nicolae Ceauşescu a restrâns cheltuielile în valută considerate a fi neesenţiale. Decizia respectivă a afectat modul de pregătire a studenţilor marinari. Astfel, după marşul de instrucţie efectuat în Marea Mediterană, în perioada 30 iunie-9 august 1980, cu escale în porturile Toulon, Barce­lona şi La Valetta, toate echipajele care s-au succedat în anii '80 pe bricul "Mircea" nu au mai ieşit cu nava din bazinul Mării Negre.

Prin acţiunile lor, generalii Vasile Milea şi Ion Coman au demonstrat totala subordonare la viziunea politică a liderului PCR. La 24 mai 1989, mi­nistrul Apărării Naţionale şi secretarul CC al PCR au propus, iar Nicolae Ceauşescu a aprobat ca "nava-şcoală «Mircea» să nu participe la Regata «Marile Veliere», ce se va organiza în Argentina în anul 1990, întrucât deplasarea navei ar necesita cheltuieli de aproximativ 100.000 dolari SUA".
MAREA REGATĂ COLUMBUS 92
Două săptămâni mai târziu, la 5 iunie 1989, generalul-colonel Vasile Milea i-a trimis lui Nicolae Ceauşescu un alt raport, prin care îl informa despre faptul că "nava-şcoală «Mircea» a fost invitată să participe la «Marea Regată Columbus 92» ce se va organiza în Italia, Spania, Portugalia, Puerto Rico, SUA şi Marea Britanie, în perioada aprilie-august 1992, cu prilejul sărbătoririi celui de-al cincilea centenar al descoperirii Americii".

Ministrul Apărării Naţionale a precizat că "deplasarea navei la această regată internaţională necesită executarea unui marş cu durata de 164 zile, pe o distanţă de 25.700 km şi cheltuieli de aproximativ 100.000 dolari SUA.

Vă raportăm că, potrivit aprobării dumneavoastră, la invitaţii similare primite în anii precedenţi, nu s-a dat curs favorabil de participare la festi­vităţi ale navelor cu vele, organizate în unele ţări din Europa şi America de Nord.

Propunem şi respectuos vă rugăm a aproba ca nava-şcoală «Mircea» să nu participe la «Marea Regată Columbus 92», ce se va organiza în anul 1992".

Ceea ce nu a menţionat generalul-colonel Vasile Milea în raportul său a fost faptul că, pentru organizarea şi desfăşurarea evenimentului respectiv, s-a alcătuit un comitet interna­ţio­nal de coordonare. Membrii de o­noa­re ai comitetului respectiv erau Maiestatea Sa Regele Juan Carlos al Spaniei, Maiestatea Sa Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, preşedintele SUA - George Bush, preşedintele Portugaliei - Mario Soares, precum şi pre­şedintele Italiei - Francisco Cossiga.
MARINARI ROMÂNI - AZILANŢI POLITICI ÎN SUA
Prin deciziile sale, Nicolae Ceau­şescu a interzis, începând din anul 1981, participarea bricului "Mircea" la regatele internaţionale desfăşurate în Marea Mediterană sau Oceanul Atlantic. Acţiunile echipajelor de pe nava-şcoală românească au fost li­mitate la marşuri de instrucţie în Ma­rea Neagră, cum a fost, de exemplu, cel efectuat în perioada 17 iulie-19 au­gust 1989 de 25 de ofiţeri, 19 maiştri militari, 156 de elevi şi militari în termen, sub comanda căpita­nului de rangul I Constantin Pora. Cu acel prilej, au fost vizitate porturile Varna, Istanbul, Sevastopol şi Su­humi.

Generalul Vasile Milea a precizat în raportul trimis la 3 iulie 1989 lui Nicolae Ceauşescu: "Cheltuielile pentru executarea marşului, în va­loare de 900 ruble transferabile, 560 dolari SUA pentru taxe portuare şi indemnizaţii (150 de dolari pentru taxe de pilotaj şi remorcaj-manevră - n.red.), precum şi 6.200 lei pentru cheltuieli protocolare vor fi suportate de Ministerul Apărării Naţio­nale".

În afară de motivul economic invocat de cei care au limitat în anii '80 pregătirea practică a studenţilor de la Institutul "Mircea cel Bătrân", a existat şi unul ascuns al atitudinii respective: blocarea oricăror tentative de fugă din ţară a tinerilor marinari.

De exemplu, cu prilejul parti­cipării bricului "Mircea" la o regată a navelor veliere, organizată de SUA şi desfăşurată în vara anului 1976 în Oceanul Atlantic, echipajul navei româneşti a acostat şi în Portul New York.

Fostul şef al Direcţiei de Informaţii a Armatei, viceamiralul Şte­fan Dinu, a relatat în volumul său de memorii că "pentru elevii Institutului de Marină era o minunată ocazie de a aplica cele învăţate pe băncile şcolii într-un marş trans­ocea­nic. (...) Din mesajele radio primite, rezulta că întreaga activitate a navei s-a desfăşurat conform cu programul convenit cu auto­rităţile oraşelor-porturi în care s-au prevăzut escale ale navei, cu ex­cepţia New York-ului. (...) La apelul făcut înainte de plecarea de la cheu (din Portul New York - n.r.), patru membri din echipaj lipseau: un ofiţer, un subofi­ţer, un elev şi un gradat în termen".

Pentru Nicolae Ceauşescu, orice tentativă a cetăţenilor români de a solicita azil politic în Occident trebuia pedepsită. De aceea, este posibil ca generaţiile următoare de marinari români să fi suferit în planul pregătirii profesionale din cauza "dezertărilor" care au avut loc în timpul staţionării bricului "Mircea" în Portul New York.
Citeşte mai multe despre:   special

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de